Astăzi, 19 octombrie 2020, am semnat un nou material publicat în Ziarul Financiar.
------------------
E perioada când incertitudinile sunt
uriașe, iar viitorul este mai impredictibil decât în alți ani. Este mult mai
ușor a proiecta întrebări în spațiul public, decât a risca prognoze total
greșite. Uniunea Europeană este și ea la ceasul marilor dileme, iar un top 10
al principalelor subiecte prinde repede contur.
Desigur, întrebarea de 100 de puncte
este aceeaşi și în Bruxelles-ul european. Cât va ține pandemia ? Când vom
avea vaccinul mult visat și care este orizontul revenirii la viaţă noastră
normală ?
Nimeni nu mai contestã intrarea într-o
criză economică majoră, dar întrebările vin și de pe acest palier. Cât de
adâncă este criza ? Ce sectoare vor supraviețui ? Vor avea
guvernele europene destui bani să sprijine populația și ecosistemul economic
pentru a nu deraia în anarhie ?
Miliardele reconstrucţiei se creionează,
dar mai este mult până la absorbția lor. Cum se vor repartiza ? Cine va
reuși să structureze sistemul național pentru a avea un mecanism plin
de succes ?
Va avea putere proiectul european să
continue bunele intenţii ale actualei conduceri europene ? Chiar putem
concepe că Pactul Verde european, agenda digitală, multilateralismul sau
relația cu Africa să continue așa cum s-a anunțat acum un an ?
Suveranitatea europeană poate să prindă
contur ? Nu mă refer doar la capacitatea de a produce măști sau aparate de
oxigen în fabricile continentului. Vorbim aici de faimoasa capacitate
europeană de apărare sau chiar de proiecte precum Gaia X, care dorește
suveranitatea digitală.
Desigur Uniunea Europeană va intră din nou
în colimatorul naționaliștilor, care vor avea meta întrebări despre viitorul
UE, cu referiri exacte asupra balanţei de putere politică între Bruxelles
și capitale. Va reuși Conferința pentru viitorul UE să fie
catalizatorul discuției instituționale despre viitorul societății
europene ?
Alegerile americane sunt urmărite cu mare
interes de factorii politici europeni. În cazul realegerii actualului
președinte, la ce ne putem aștepta ? Până unde poate să meargă ruptura transatanticã,
bazã a dezvoltării mondiale din ultimii 75 de ani ? Sau chiar
dacă democraţii vor reocupa Casa Albă, vor mai avea americanii timpul necesar
să reînvie adevăratul multilateralism global? America anului 2020 nu mai
este cea de acum 4 ani.
Cu siguranță Brexitul este de urmărit, iar
întrebarea fundamentală este legată de viitorul parteneriat între Marea
Britanie și UE. Vom avea acordul sperat după 1 ianuarie 2021 ?
Am vorbit puţin despre Germania, dar
această țară ocupă următoarele două poziții ale topului. Şi ambele au ca
referinţã alegerile din septembrie 2021. Vor reuși Verzii să între în
coaliția de guvernare ? O astfel de eventualitate va avea un impact enorm
asupra legislației europene, în special în cea a schimbărilor climatice.
Tot despre alegerile din Germania, dar o
privire spre social-democraţi. Vor reuși aceștia să câştige destule
locuri în Parlamentul German pentru a forma o coaliție fără partidul Angelei
Merkel (creștin-democrați) ? O astfel de posibilitate, ar da semnalul unei
schimbări majore la nivel european. Alegerile europene din 2024 pot aduce din
nou un președinte al Comisiei Europene de Stânga, după o pauză de 20 de ani.
Pentru aceasta însă e nevoie ca Stânga să dețină poziția de top în echişierul
politic german.
Dan
LUCA este Vicepreşedintele EURACTIV Media. Conferenţiază în universităţi
din Bruxelles şi Bucureşti. Este autorul cãrţîi “Mapping the Influencers in
EU Policies”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu