Pandemia inspirã o mișcare politică mondială

Criza pandemică continuă și ne entuziasmãm de orice veste care preconizează un vaccin salvator. Mai avem și bucurii de context politic european: promisiuni că vom avea un buget european pentru perioada 2021-2027, că se va ajunge la un acord comercial de Brexit. Chiar și alegerile americane aduc speranța unei normalități globale.

 

Desigur, impactul crizei pandemice va avea un efect enorm asupra anului 2021 și nu vreau să intru acum în dosarul crizei economice, ci doresc să analizez un fenomen politic care își arată deja colții.

  

Există puternice mesaje care sunt împotriva modului în care autoritățile gestionează criza. Nu toți sunt încântați că sunt izolați în casă, că sunt obligaţi să poarte masca pe față sau că sunt blocați să-și viziteze familia sau prietenii.

 

Recent, cancelarul german a spus că ‘’populiștii care pun la îndoială gravitatea crizei pun viața oamenilor în pericol’’. Însă liderul stângii din Franța, Jean-Luc Mélenchon, își lansează deja candidatura la Președinția Franței din 2022, cu un mesaj de genul: „Când totul este rău și pare o noapte întunecată pentru mulți oameni care nu își găsesc rostul în această societate, este necesar să aprinzi o lumină”. Extrema dreaptã germană, AfD,  protestează virulent, cu 40.000 de oameni în stradă, ‘’chemându-i pe Putin și Trump să elibereze țara’’. După succesul neașteptat cu procedura de Brexit, Nigel Farage lansează chiar un partid anti-lockdown. Liberalii europeni încearcă să se poziționeze printr-un mesaj pe linia ‘’măsurile Covid-19 nu trebuie să pună în pericol democrația’’.

 

Există două extreme politice care au, paradoxal, un punct de interes. Extrema dreaptã şi extrema stângã. Cu doctrine total în contradicție, ajung la concluzii asemãnãtoare, mergând până la o abordare comună asupra abordãrii crizei corona. Narativa ‘’guvernelor dictatoriale și a conspirației mondiale’’ prinde la unii, constatând cã avem deja un mugur de ‘’mișcare globală de eliberare’’. Cu un pic de fake news bine coordonat, se poate ajunge rapid la un fenomen de genul protestului împotriva războiului din Vietnam din anii ‘70.

 

Politicienii sunt antreprenori de rasã și vor simți pulsul electoratului. La nivelul țărilor membre UE, unele partide se vor converti rapid spre un mesaj unic ‘’anti-gestionare corona’’, iar în alte țări vor apărea chiar partide noi, cu lideri carismatici.

Nu cred că vor fi o majoritate astfel de mișcări politice, dar cu siguranță vor avea un impact în peisajul politic european. Mă refer în special la alegerile din Germania din septembrie 2021, dar și la cele din Franța din primăvara lui 2022.

 

Dacă bugetele pentru anul 2021 au fost făcute precum o interţie a precedentenţilor ani, cu siguranță că cele din 2022 se va torsiona neașteptat. Prioritățile societale vor impune politicienilor reforme masive în alocarea fondurilor publice sectoarelor precum sănătate, educație sau apărare.

 

Trăim timpuri excepționale, iar partea complexă de abia acum începe…

 

Dan LUCA / Bruxelles