sâmbătă, 29 mai 2021

Dan LUCA – interviu cu studenţii de la Centrul de Studii Europene

 

Am rãspuns cu mare plãcere invitaţiei Centrului de Studii Europene al SNSPA în a realiza un interviu despre poziția României în Uniunea Europeană și creșterea îngrijorătoare a mișcărilor anti-sistem, anti-mască și naționaliste la nivel european.

 

Interviul se poate vizualiza aici.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

joi, 27 mai 2021

Dan Luca - op-ed on EURACTIV: A moment of truth for European political parties


Today I published a piece on EURACTIV that I co-authored with Alina Bargăoanu on the topic of European parties' involvement in the Conference on the Future of Europe.

 

----

European political parties are largely ignored but they have vast untapped potential to play a major role in EU decision making and in giving the EU more democratic legitimacy, argue Alina Bargăoanu and Dan Luca.

 

Alina Bargăoanu is the Dean of the Faculty of Communication and Public Relations (SNSPA) in Bucharest, and a member of the advisory board of the European Digital Media Observatory (EDMO); Dan Luca is an associate professor at SNSPA, and vice president of EURACTIV.

 

Little interest is given to European political parties in the European Union. Apart from confusing a European party with the political group in the European Parliament or possibly noticing it about six months before the European Parliament elections, little can be said about the life of European political parties.

 

By definition, a political party is an organization that seeks to gain political power for governing purposes, usually by running in elections, by participating in the election campaign. Electoral campaigns are thus situations to gain public support, build legitimacy, and cultivate trust, which are essential ingredients for the actual governing process that follows.

 

We recognize these mechanisms for national or even local elections, but we certainly do not have anything similar at a European or international level. Formally speaking, European parties have existed for decades, but they participate in European elections only indirectly, through affiliated members, i.e. national political parties.

 

In addition, let’s be honest: it is already difficult for us to recall the names of European ministers (European Commissioners), let alone the leaders of European political parties.

 

Without the capacity to participate in elections, without communication means and high profile actors, without pan-European narratives and political programs in response to pan-European problems, can political parties have an impact on the European decision-making process, and on the construction of the EU?

We believe the potential of European parties to be enormous, but only under certain conditions. Given that those who govern the 27 member states of the European Union are connected to the structures of European parties, it is important to deepen cooperation within the same political family.

 

But difficult political issues must be addressed in complex areas, such as finance, technology, education, energy or climate change. Everything is to be analysed in real time, and political decisions are to be made by qualified majority, not by unanimity.

 

Only in this way can we hope to have an approach that is consistent with that at the European Council level and thus make real progress in the European construction.

 

Certain developments at the level of European parties or groups in the European Parliament are highly significant as to where the EU is likely going.

 

Few people still remember it, but the withdrawal of British Conservatives from the European People’s Party group in 2009 and the formation of the ECR group (Group of European Conservatives and Reformists) were a catalyst for Brexit.

 

The launch of the Conference on the Future of Europe marks a turning point in the life of the Union. In this context, the question that we ask relates to the role of European political parties in this consultation, in this legitimacy-building exercise.

 

This is a huge opportunity that political parties should take advantage of for the wellbeing of European citizens.

 

The COVID-19 pandemic has changed everything, and citizens are no longer patient with politicians explaining, in a technical and detached manner, that they are not responsible for the unfolding of this event, or of other similarly complex ones, that have a concrete and direct impact on the life of each and every one of us.

 

For the past 12 months, the European Commission has set an example by successfully getting involved in the management of the health crisis without having actual competences on health policy.

 

According to recent Euro-barometers, citizens have endorsed this approach, being aware that, in order to solve such complex and pressing issues, EU-wide cooperation is needed.

As we learned before the pandemic and as the pandemic has dramatically underlined, today’s complex problems go well beyond the national borders, sometimes even beyond the borders of the European Union itself.

 

Without the involvement of European parties in these debates, without them being connected to the concerns of European citizens, it is likely that the European Union will constantly face the criticism that it lacks legitimacy, that it is a technocratic construction largely disconnected from people’s real needs, with no capacity to reverse the national-European divergence into a converging force that drives it forward.

 

Dan LUCA / Brussels

 

 

 

 

 

luni, 24 mai 2021

Dan LUCA – Contribuţie la un articol publicat de Adevãrul: Specialişti, despre viitorul Europei: Fără implicarea partidelor europene în dezbaterile importante, UE se poate confrunta cu o lipsă de legimititate

 

Am analizat cu Alina Bãrgãoanu evoluţia partidelor politice europene din punct de vedere al comunicãrii. Lansarea Conferinţei privind viitorul Europei marchează un punct de cotitură în viaţa Uniunii Europene, În acest context, întrebarea pe care o lansăm este legată de rolul partidelor politice europene în această consultare, în acest exerciţiu de construire a legitimităţii.

 

Cercetarea noastrã a stat la baza unui articol publicat de Adevãrul.

 

„În mod paradoxal, se acordă foarte puţin interes partidelor politice europene în Uniunea Europeană, ceea ce naşte întrebarea dacă aceasta e o abordare potrivită. Mai mult decât a confunda un partid european cu grupul politic din Parlamentul European sau de a-l remarca, eventual, cu aproximativ şase luni înainte de alegerile pentru Parlamantul European, puţine lucruri putem spune despre un partid politic autentic european”, arată într-o analiză Alina Bărgăoanu, decan al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice, şi Dan Luca, vicepreşedinte al EURACTIV Bruxelles, într-o analiză.

 

„Conform definiţiei, un partid politic este o organizaţie care încearcă să obţină puterea politică în vederea guvernării, de obicei, în urma unui scrutin, prin participare la campanii electorale. Campaniile electorale sunt, astfel, situaţii de câştigare a adeziunii publice, de construire a legitimităţii, de cultivare a încrederii, ingrediente esenţiale pentru exerciţiul propriu-zis al guvernării. Recunoaştem aceste mecanisme pentru alegerile naţionale sau chiar locale, dar, cu siguranţă, la nivel european sau internaţional nu avem ceva similar. Formal vorbind, partidele europene există de zeci de ani, dar ele nu participă la alegerile europene decât indirect, prin membri afiliaţi – la rândul lor partide politice naţionale. În plus, să fim sinceri: deja ne este dificil să recunoaştem numele miniştrilor europeni (comisarii europeni), ce să mai zicem de liderii partidelor politice europene”, au completat cei doi specialişti.

 

Bărgăoanu şi Luca susţin că partidele ar trebui să se implice mai mult în dezbaterile europene: „Fără competenţe de a participa în alegeri, fără vectori de comunicare, fără mesaje şi programe politice paneuropene, care să ofere răspuns la probleme paneuropene, pot avea partidele politice impact asupra mecanismulului decizional european, asupra construcţiei europene? Considerăm că potenţialul partidelor europene este enorm, dar în anumite condiţii. Având în vedere că cei care guvernează cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene sunt racordaţi la structurile de partide europene, este important să se aprofundeze cooperarea în cadrul aceleiaşi familii politice. Însă trebuie abordate subiectele politice dificile, nu doar cele politically correct; subiecte care implică transformări de substanţă, decizii care inaugurează un traseu sau altul, în domenii complexe, precum cel financiar, tehnologic, al educaţiei, energiei sau al schimbărilor climatice. Totul să fie analizat în timp real, iar deciziile să fie luate de conducerile partidelor cu majoritate calificată, nu în unanimitate. Doar astfel putem spera să avem aceeaşi procedură şi la nivelul Consiliului European pentru a avansa cu adevãrat în construcţia europeană”.


„Anumite dezvoltări de la nivelul partidelor europene sau al grupurilor din Parlamentul European sunt adevărate semnale asupra evoluţiei UE. Puţin îşi mai amintesc, dar retragerea, în 2009, a conservatorilor britanici din grupul Partidului Popular European şi formarea grupului ECR (Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni) au fost un factor catalizator pentru Brexit. Lansarea Conferinţei privind viitorul Europei marchează un punct de cotitură în viaţa Uniunii. În acest context, întrebarea pe care o lansăm este legată de rolul partidelor politice europene în această consultare, în acest exerciţiu de construire a legitimităţii. Este o şansă enormă de care partidele politice ar trebui să profite pentru binele cetăţenilor europeni. Pandemia a schimbat totul, iar cetăţeanul obişnuit nu mai are răbdare cu politicieni care explică, tehnic, cum nu sunt ei responsabili de acest subiect; sau de alte subiecte de complexitate asemănătoare, care au impact concret şi direct asupra fiecărui cetăţean în parte”, mai arată cei doi specialişti.


Bărgăoanu şi Luca au dat exemplul Comisiei Europene în ceea ce priveşte managementul crizei sanitare: „În ultimele 12 luni, Comisia Europeană a dat un exemplu, implicându-se cu succes în managementul crizei sanitare fără a avea competenţe pe politicile de sănătate. Potrivit eurobarometrelor, cetăţenii apreciază această abordare, conştienţi fiind de faptul că este nevoie de coordoare la nivel european pentru rezolvarea problemelor reale din societate. Problemele, aşa cum ştim, aşa cum a demonstrat-o şi pandemia, transcend graniţele naţionale, uneori chiar frontierele Uniunii Europene. Fără implicarea partidelor europene în aceste dezbateri, fără conectarea lor la preocupările cetăţenilor europeni, sunt şanse ca Uniunea Europeană să se confrunte, în permanenţă, cu spectrul lipsei de legimititate, cu acuzaţia că este o construcţie tehnocrată, desprinsă de nevoile reale, fără capacitatea de a inversa divergenţa naţional-european într-o forţă convergentă, care să ducă Uniunea înainte”.
 

   
Dan LUCA / Bruxelles

sâmbătă, 15 mai 2021

Dan LUCA – în direct la TVR1

 

Mă bucur foarte mult că televiziunea națională explică cetățeanului român ce înseamnă PNRR, în contextul unei Uniuni Europene dinamice.

 

Am încercat prin intervenția mea de la emisiunea ˝Europa mea˝ din 14 mai 2021, să prezint impactul marilor proiecte europene (integrare, suveranitate, globalizare, ecologizare și digitalizare) asupra românilor.

 

Pentru cei interesați de acest subiect, le recomand înregistrarea emisiunii de aici.

 

Dan LUCA / Bruxelles

                                                                                                                                      

joi, 13 mai 2021

Dan LUCA – din nou la Radio France International


Astăzi, 13 mai 2021, a fost din nou invitatul lui Ovidiu Nahoi la emisiunea DECRIPTAJ de la Radio France International. Subiectele abordate: Conferință privind viitorul Europei, PNRR și Pactul Social European.

 

În emisiune am discutat despre simbolistica Strasbourg-ului în proiectul european, despre conectarea Conferinței cu alegerile prezidențiale din Franța, dar și despre poziționarea Stângii europene pentru alegerile europene din 2024.

 

Desigur, întrebarea fundamentală a fost ce face Uniunea Europeană pentru cetățeanul român și care sunt așteptările următoarelor 12 luni?

 

Înregistrarea emisiunii se poate urmãri aici.

 

Dan LUCA / Bruxelles