Dan LUCA – editorial în Făclia: “Un Cluj foarte european”

Aderarea unei țări la UE nu trebuie analizată doar la nivelul național, ci și pe componenta locală. Câteva idei despre cum Clujul contribuie inclusiv la dezvoltarea politicilor europene în editorial meu de astăzi din Făclia.

 

 

Clujul a înțeles Uniunea Europeană. De ani buni orașul nostru derulează proiecte accesând masiv fondurile europene, dar a dezvoltat și capacitatea de a contribui, constructiv, la dezvoltarea politicilor comunitare.

 

Recent am participat la un eveniment în incita Parlamentului European de la Bruxelles care aborda subiectul digitalizãrii în România și impactul asupra sectorului de afaceri. Mi-a făcut o mare plăcere să constat conținutul prezentat de comunitatea clujeană. Zic comunitate, fiindcă nu a fost doar primarul Boc la dezbateri. Au venit împreună universitățile, mediul de afaceri, cu companii mari și start up-uri, pentru a explica cum își deruleazã activitatea curentă.

 

Europa este un spațiu al libertatii și al inițiativei. Înțelegi sistemul, identifici avantajul tău competitiv, elaborezi o strategie împreună cu stakeholderii, implementezi și monitorizezi în permanenţă. Totul derulat într-o abordare de zi cu zi, în care vectorii de comunicare externă sunt cruciali. Formă și fond !

 

Deschiderea europeană face ca o comunitate să fie plăcută și ușor de înțeles. Bruxelles-ul a devenit vitrina acestor inițiative, povești de succes, în care prioritatea este normalitatea, fără senzaționalul bulversant.

 

Mulţi spun că de fapt Bruxelles-ul este doar locul dezbaterilor tehnice, al “micilor bătălii”. Peste 75% din legislaţia aplicată în ţările membre îşi are originea la Bruxelles. Această legislaţie nu priveşte în mod necesar securitatea naţională, politică externă, apărarea („marile bătălii”). Are a face mai degrabă cu consumatorul şi cu pieţele, cu calitatea aerului, cu apă, cu mâncarea. Uniunea Europeană nu înseamnă aşadar doar „temele mari” ale politicii externe. Bruxelles este locul de desfăşurare a unei laborioase activităţi tehnice, prin care aleşi şi funcţionari naţionali sau europeni încearcă fără „glorie mediatică” să contribuie prin legislaţie şi politici la ameliorarea vieţii noastre şi a familiilor noastre.

 

Aşa-numitele „standarde europene” nu au apărut din senin. Ele sunt rodul unor negocieri care durează uneori ani de zile doar la nivelul experţilor tehnici, până la adoptarea lor de către nivelul politic. Uneori ele iau formă „celui mai mic numitor comun” european, alteori ele duc înainte proiectul european prin mai multă „integrare” în variile domenii sectoriale. Merită atenţie şi această Europă a noastră, a temelor „mărunte”, ale cărei decizii se adresează mai degrabă cotidianului cetăţeanului decât treburilor de stat.

 

Povestea europeană continuă. Mulți experți spun că urmează o perioadã foarte dinamică la nivel european, implicând practic reevaluarea contribuției țărilor membre la proiectul european. Asistăm la intensificarea discuțiilor multilaterale, în special la nivel de Bruxelles. Este un proiect istoric, asemănător cu cel care a dus la aderarea României la UE. Sperăm să ne ridicãm la înălțimea vremurilor pe care le trăim !