Dan LUCA – contribuție la un material Agerpres

Săptămâna aceasta am avut un interviu cu cei de la Agerpres. Contribuția mea este vizibilă în materialul publicat astăzi.

 

---

 

Bruxelles - Trimişii speciali ai AGERPRES, Florin Ştefan şi Tudor Martalogu, transmit: Românii stabiliţi de decenii sau de ani de zile în Belgia, la Bruxelles, în capitala Uniunii Europene, nu percep alegerile europarlamentare ca fiind foarte diferite de cele din România, în contextul în care şi aici sunt comasate cu alte scrutine, cel federal şi cel regional, care au preluat prim-planul scenei politice, iar una dintre principalele preocupări este ascensiunea extremei drepte.

 

AGERPRES a abordat mai mulţi români din Belgia pentru a afla cum percep ei miza alegerilor europene din Belgia versus miza scrutinului similar din România, cum văd ei prezenţa pe liste în alegerile din Belgia a candidaţilor români sau ce impact cred ei că va avea asupra belgienilor de 16 ani primul lor vot, cel de la europarlamentare.

În acelaşi timp, ei s-au pronunţat asupra modului în care arată lobby-ul românesc de ţară la Bruxelles şi cum li se pare că a evoluat în ultimii 5 ani reprezentarea României în principalele instituţii de la Bruxelles - Parlamentul European, Comisia Europeană şi Consiliu.

Miza alegerilor europene: Belgia vs România

"Miza alegerilor europene în Belgia nu este chiar atât de diferită de cea din România. Ca peste tot, şi belgienii încearcă să crească interesul alegătorilor pentru politica europeană. Şi în Belgia, alegerile europarlamentare sunt comasate cu altele (...). S-a considerat că această comasare creşte interesul pentru politica europeană şi creează economii, fără prea multe polemici politice", a declarat pentru AGERPRES Iulian Comănescu, consultant de comunicare care lucrează pentru oameni şi instituţii politice de la Bruxelles.

El a explicat că în Belgia există o îngrijorare faţă de ascensiunea extremei drepte, respectiv Vlaams Belang ("Interesul flamand"), partid etnic considerat a doua forţă a Flandrei, care militează pentru secesiunea paşnică a acesteia şi are poziţii anti-migraţie.

"Diferenţa faţă de România se referă - în general, nu numai în materie de alegeri europene - la faptul că polemicile electorale au loc mult mai potolit şi mai aplicat, pe 'politici' mai degrabă decât 'politică'. Se discută nenumărate teme punctuale, de la diversitate la spaţii verzi şi numărul medicilor generalişti. Toate aceste lucruri există în programele partidelor şi sunt luate în serios în mult mai mare măsură decât în România", a afirmat Comănescu, care locuieşte de 5 ani în Belgia.

El caracterizează campania electorală drept "nespectaculoasă, aproape de neobservat, cu excepţia unor afişe, e drept aspectuoase, dar care conţin doar poza şi numele candidatului, numele formaţiunii politice şi poziţia lui pe listă - fiindcă în Belgia se votează într-un sistem în care ai posibilitatea de a opta în primul rând pentru, să zicem, locul al optulea de pe listă".

Potrivit lui Iulian Comănescu situaţia este diferită în "eurobulă", unde europarlamentarele sunt mult mai intens dezbătute "deşi toată lumea e oarecum de acord că în Parlamentul European radicalii de dreapta vor creşte într-o oarecare măsură, dar majoritatea formată din Partidul Popular European, ALDE-Renew şi Partidul Socialiştilor Europeni se va conserva".

Dan Luca, unul dintre românii cei mai vizibili de la Bruxelles în ultimii ani şi fost candidat în alegerile europarlamentare, a afirmat că "alegerile din 9 iunie 2024 din Belgia sunt văzute ca un 'Super Sunday', având aproape toate alegerile posibile organizate în aceeaşi zi".

Şi în Belgia, la fel ca în majoritatea ţărilor UE, alegerile naţionale sunt cele care au cea mai mare vizibilitate, cele europene fiind pe planul al doilea, susţine el.

"Miza alegerilor naţionale este să vedem ce nouă coaliţie va conduce ţara, dar şi când se va forma această majoritate. Să ne amintim de cele 541 de zile necesare pentru a forma guvernul belgian în perioada 2010-2011. Sperăm să nu avem o nouă criză instituţională. Cel mai probabil vom avea un nou prim-ministru. E de urmărit, de exemplu, liderul socialiştilor belgieni Paul Magnette, cu o largă expertiză în afacerile europene, el fiind în trecut chiar directorul Institutului de Studii Europene (ULB) din Bruxelles", a spus Luca.

Şi el a atras atenţia că un element important de urmărit pentru Belgia este rezultatul la alegerile europene al celor de la Vlaams Belang, un partid cotat cu circa 15% din voturi la nivel naţional.

"Este aproape o certitudine că acest partid va avea cel puţin trei din cei 21 de eurodeputaţi alocaţi Belgiei. Este o miză interesantă, scorul european al extremei drepte belgiene", a spus acest expert în afaceri europene, care activează la Bruxelles din 1997.

În acelaşi timp, Daria Pîrvu, o româncă care locuieşte la Bruxelles şi este gestionar de proiecte pentru asociaţia românilor din Belgia Rombel, este de părere că "dezbaterile electorale din Belgia tratează miza europeană, nu naţională, pe când candidaţii din România se autopromovează părtinitor drept apărători ai intereselor naţionale, inducând în eroare un electorat puţin sau deloc informat asupra prerogativelor lor".

"Candidaţii nu reuşesc să explice simplu, metodic, care este miza alegerilor europene din România şi tendinţa de scădere a numărului participanţilor la alegeri le pune piedici şi mai mari în a atinge un electorat dezinteresat. Pe de altă parte, un număr mare de primo-votanţi (votanţi în premieră - n.r.) pare să fie ţinta partidelor de extrema dreapta şi în Belgia, şi în România", a spus ea.

Lobby-ul de ţară la Bruxelles

Iulian Comănescu crede în această privinţă că România ar putea avea o capacitate de acţiune politică propriu-zisă mai mare.

"Să luăm cazul Schengen. Până la urmă, am obţinut ce am vrut, deşi pe jumătate şi a durat foarte mult. Am fi putut să ne plasăm într-o poziţie de negociere mai bună, prin diferite mecanisme diplomatice. Dar, la fel de bine, am fi putut să nu obţinem nici un fel de Schengen nici în 2024. Iar asta mă duce la lobby-ul propriu-zis sau la imagine", a declarat el.

Comănescu a adăugat că noi, românii, "avem o mare timiditate în a ne asuma anumite merite, în primul rând faţă de noi înşine".

"De pildă, faptul că am scos milioane peste milioane de tone de cereale ucrainene prin Constanţa. La Bruxelles s-au auzit doar intenţiile triumfale ale Poloniei de a salva grâul ucrainean prin Gdansk, când de fapt el a ieşit prin România în proporţie covârşitoare. La fel şi cu Schengenul: nu e o victorie totală, vine târziu, dar totuşi vine pe jumătate. Cred că dacă am şti să ne contabilizăm şi succesele, fie ele şi parţiale, am avea o imagine mai bună despre noi înşine, pe care am fi capabili să o proiectăm", a afirmat consultantul.

La rândul său, Dan Luca consideră drept "cheia proiectului european să continuăm creşterea prosperităţii ţării şi a cetăţenilor, printr-o implicare mai puternică la nivel european". De asemenea, în opinia sa, evoluţiile legislative europene, fie că sunt în domeniul digital sau energetic, de sănătate sau educaţie, trebuie văzute ca oportunităţi de dezvoltare economică pentru ţările membre.

"În acest proiect trebuie să clădim o 'echipă România" eficientă. Ca ţară membră UE, ai pârghiile politice europene să propui idei şi să avansezi dosare. Aici apare importanţa comunicării structurate între românii din mediul european şi cel naţional. Sugerez chiar o extindere a echipei româneşti la cei care îşi derulează activitatea în segmentul de afaceri, deosebit de bine reprezentat la Bruxelles. Un român care lucrează în Bruxelles la biroul afaceri UE, la Shell sau ExxonMobil este o mină de aur pentru România, la fel cum este un şef de unitate român de la DG Grow", a spus el, referindu-se la Directoratul pentru piaţă internă, industrie, antreprenoriat şi IMM-uri.

Daria Pîrvu vede situaţia în culori mai sumbre când vine vorba despre lobby-ul de ţară, vorbind despre "lipsa unei strategii de ţară", "numiri politice, fără merit, şi nepotisme" sau "lipsa transparenţei, a dialogului şi a coordonării între instituţii".

Cum a evoluat reprezentarea României la Bruxelles în ultimii 5 ani?

Iulian Comănescu spune că în Parlamentul European România a avut o reprezentare mai bună decât în alte mandate. "Partea proastă e că nu toţi europarlamentarii buni se regăsesc pe liste eligibile în 2024 - dar asta nu mai e atât vina lor, cât ţine de dezinteresul general faţă de problemele complicate ale politicii europene", a declarat fostul jurnalist.

El a mai spus că în Consiliu a contat opţiunea pro-europeană clară a României, "care creează o poziţie bună prin contrast cu ţări cu probleme ca Ungaria sau ca Polonia, până nu demult".

"Cu privire la Comisie, mă voi abţine, fiindcă am fost implicat în cariera comisarului european român care îşi încheie mandatul, Adina Vălean", a mai spus el.

Expertul în afaceri europene şi comunicare strategică Dan Luca crede şi el că "experienţa României, acumulată treptat, s-a reflectat într-o mai bună evoluţie la Bruxelles", dar că "încă activăm sub potenţialul de ţară".

"Mă refer aici la capacitatea unei ţări care matematic este a 6-a putere europeană, dar care încă nu identifică toate oportunităţile. Dezvoltarea capacităţii de a activa eficient la nivel UE este un deziderat al ţărilor membre. România trebuie să continue implicarea, mai ales la nivelul pieţei interne, unde expertiza românească este punctuală şi fără continuitate", a pledat el.

Dan Luca a atras atenţia că "în anul 2027, la 20 de ani de apartenenţă la UE, nu vom mai putea să ne plângem că suntem noi în peisajul UE", mai ales în condiţiile în care "viitoarea extindere a UE va poziţiona România ca ţară dezvoltată în UE, iar profilul fondurilor europene disponibile se va schimba".

Daria Pîrvu crede că reprezentarea în PE a fost superioară prin "mai buna pregătire în domeniul afacerilor europene, al negocierilor, a raportorilor numiţi".

În ceea ce priveşte situaţia din Consiliu şi Comisia Europeană, "zarurile par să fie jucate între luptătorii cu vechime şi experienţă".

"Dosarul Schengen ilustrează bine poziţia secundară a României, fără să pară că ţara noastră ar putea influenţa în bine poziţia ei diplomatică", a spus românca stabilită la Bruxelles de 23 de ani.

Candidaţii români în alegerile din Belgia

Expertul în comunicare Iulian Comănescu a explicat că diaspora românească din Belgia e de două feluri, "gulerele albe", din zona instituţiilor europene, şi "gulerele albastre", români veniţi aici la muncă din diferite motive.

"Noi, cei din 'eurobulă', ducem un fel de existenţă paralelă faţă de politica belgiană. Cei care lucrează nemijlocit la instituţiile europene nici nu au cetăţenie belgiană, şi nici posibilitatea de a o primi, fiindcă nu contribuie economic la societatea belgiană, ci sunt taxaţi în sistemul paralel al instituţiilor. Îmi imaginez că prezenţa unor nume româneşti poate conta pentru românii veniţi la lucru în Belgia, şi nu în instituţiile europene, mai ales la alegerile locale - 'comunale', cum se numesc aici", a spus Comănescu.

El a mărturisit că în ceea ce-l priveşte va vota candidaţi români la europarlamentare într-o secţie de votare pentru diaspora, "deşi statul belgian m-a invitat, ca rezident, să votez pentru candidaţi belgieni şi am destui cunoscuţi care au decis la fel".

Potrivit lui Dan Luca, cetăţenii români sunt interesaţi de alegerile din Belgia, dar şi de cele din România.

"Progresiv, românii din Belgia au început să se implice în alegerile de aici, fiind în unele cazuri chiar candidaţi pe listele electorale ale partidelor politice belgiene. La nivel regional şi naţional, procesul încă este complex, dar la nivel local, de ani buni aveam candidaţi, unii reuşind chiar să câştige mandatul de consilier local", a afirmat expertul în afaceri europene.

El a mai spus că prezenţa românilor pe liste este un lucru bun, care dinamizează alegerile.

"Comunitatea românilor din Belgia a crescut enorm în ultimii ani şi este normal ca aceştia să se responsabilizeze, să intre în jocurile politicii locale, iar compatrioţii lor vor aprecia că dispun de vectori reali de reprezentare", a estimat Dan Luca.

Daria Pîrvu a explicat că asociaţia Rombel pe care o reprezintă organizează înainte de alegeri "dialoguri electorale", pentru a aduce în faţa electoratului candidaţii români din Belgia la alegerile europene, federale şi regionale, apoi comunale, pe 13 octombrie, care sunt "urmărite şi comentate cu mare interes de comunitate".

"Faţă de 2019, când nu s-a ţinut cont de prezenţa românilor pe liste, în 2024 interesul faţă de aceştia a crescut foarte mult, mai ales că există o candidată româncă pe listele partidului de extremă dreapta din Flandra, Vlaams Belang", a spus ea.

Daria Pîrvu a reamintit faptul că pentru alegătorii cu cetăţenie belgiană votul este obligatoriu "de unde şi discrepanţa faţă de atitudinea românilor în exercitarea acestei datorii civice".

Ea a relatat că românii se pot înscrie pe listele electorale pentru a vota în alegerile federale şi regionale, dar că "puţini găsesc motivaţia de a face acest demers administrativ în timp util".

"Odată înscrişi în registrul electoral, votul este obligatoriu şi neprezentarea se amendează cu între 40 şi 200 de euro", a subliniat ea.

Daria Pîrvu a mai atras atenţia şi asupra faptului că lista pentru PE a partidului Volt Belgia, în regiunea valonă, este condusă de românca Suzana Carp, prima care a deţinut o astfel de poziţie.

Alegători la 16 ani

"Problemele legate de implicarea politică a tinerilor sunt aceleaşi peste tot. De acest aspect au fost legate şi o serie de proiecte de comunicare europeană la care am lucrat, cum ar fi Citizens' Panels, consultările cetăţeneşti ale Comisiei, care au pus accentul pe tineri", a spus consultantul în comunicare Iulian Comănescu.

El a afirmat că nu ştie cât de informaţi sunt tinerii belgieni faţă de alţi concetăţeni, dar, a apreciat că "sigur ei sunt mai informaţi decât dacă nu li s-ar fi oferit posibilitatea de a vota".

Comănescu a mai spus că la apariţia, în 2022, a legii care scădea limita de vârstă la 16 ani "s-a declanşat o polemică referitoare la faptul că stânga e favorizată prin apariţia alegătorilor foarte tineri. Dar, dincolo de asta, cu siguranţă societatea are mai mult de câştigat în ansamblu".

La rândul său, Dan Luca a explicat că tinerii între 16 şi 18 ani pot să voteze doar pentru alegerile europene.

El a spus că adolescenţii se consideră informaţi despre alegerile europene care se derulează în Belgia şi a menţionat două acţiuni de apreciat în acest sens.

"În unele licee a apărut anul acesta un curs nou, la nivelul clasei a XII-a, o materie despre partidele politice şi alegeri europene. Astfel s-a predat structurat o curriculă apreciată de elevi. Al doilea proiect vine din segmentul privat. Presa naţională (De Standaard) a lansat un quiz în care tinerii sunt invitaţi să răspundă la 40 de întrebări. O analiză directă a răspunsurilor le indică doctrina favorită şi chiar partidul care corespunde valorilor asociate", a spus Dan Luca.

Daria Pîrvu spune că foarte puţine formaţiuni politice şi-au îndreptat atenţia către aşa-numiţii "primo-votanţi" sau votanţi în premieră.

"Având acasă doi tineri care vor vota pentru prima oară în Belgia pentru PE, am primit pe numele lor două scrisori electorale din partea Ecolo (Verzii Europeni) şi Les Engagés (Fostul CDH - Partidul Creştin Democrat - afiliat PPE), ambele partide promovând doar alegerile federale şi regionale, nu şi cele europene", a declarat ea.

Românca consideră că nivelul este prea abstract pentru adolescenţii nevoiţi să voteze şi reaminteşte faptul că votul iniţial trebuia să fie voluntar pentru segmentul de vârstă 16-18 ani în Belgia, până să se decidă obligativitatea, în decembrie 2023. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Alexandru Cojocaru)

 

Dan LUCA / Bruxelles