În ultima lună, împreună cu câțiva clujeni, am analizat oportunitățile și perspectivele de dezvoltare ale orașului într-un context european. Astăzi revin cu un editorial publicat în „Făclia”, dedicat acestui studiu realizat de Casa Europei și ideilor rezultate din analiza viitorului Clujului.
...................
Clujul
a ajuns într-un punct în care nu mai este suficient să fie cel mai dinamic oraș
din România. Are universități puternice, companii, specialiști, antreprenori și
o comunitate conectată la economia europeană. Dar cât de mult folosește, de
fapt, toate aceste resurse? Și, mai ales, ce poate deveni în următorii zece
ani?
Câțiva
clujeni ne-am propus să discutăm aceste întrebări pornind de la schimbările
care au loc în Europa. Reconfigurarea economiei, investițiile în apărare și
securitate, dezvoltarea inteligenței artificiale și competiția pentru
tehnologii și specialiști creează oportunități noi. Clujul are motive să fie
interesat de ele. Mai mult, are cu ce să intre în această competiție.
Un
exemplu este industria tehnologică. Clujul a construit în timp un sector IT
important, dar a rămas în mare măsură dependent de servicii și contracte pentru
companii din afara țării. Următorul pas ar trebui să fie dezvoltarea de produse
proprii, cercetare aplicată și tehnologii care să poată fi vândute pe piețele
internaționale. Avem universități, ingineri, programatori și companii. Legătura
dintre cercetare și economie este însă încă prea slabă.
Noile
investiții europene în securitate și apărare pot deschide o direcție
suplimentară. Programul SAFE și interesul UE pentru dezvoltarea capacităților
industriale proprii creează oportunități inclusiv pentru companiile din
domeniul electronicii, software-ului, inteligenței artificiale și al
tehnologiilor cu utilizare duală. Clujul ar putea atrage proiecte și
parteneriate în aceste domenii. Dar pentru asta trebuie să identifice
companiile care pot participa, să le conecteze cu universitățile și să le ajute
să intre în relație cu marii furnizori europeni.
Nici
fondurile europene nu ar trebui privite doar ca o sursă de finanțare pentru
infrastructură. Important este ce rămâne în urma investițiilor: capacități de
producție, cercetare, locuri de muncă bine plătite și companii care pot crește.
Altfel, riscăm să construim infrastructură fără să dezvoltăm suficient economia
care ar trebui să o susțină.
Există
însă o problemă pe care nu o putem ocoli: Clujul devine tot mai greu de locuit
pentru o parte dintre oamenii care îl fac să funcționeze. Prețurile locuințelor
sunt foarte ridicate, iar accesul la o locuință decentă îi afectează pe tineri,
profesori, medici și specialiști. Nu putem vorbi despre competitivitate
economică dacă oamenii de care economia are nevoie nu își mai permit să
trăiască în oraș.
De
aceea, locuințele accesibile trebuie să intre în aceeași categorie de
priorități ca infrastructura de transport sau investițiile economice.
Reconversia fostelor platforme industriale, dezvoltarea unor cartiere bine
conectate și politici publice de locuire pot contribui la rezolvarea problemei.
Nu este o temă secundară și nici exclusiv socială. Este o condiție pentru ca
Clujul să își păstreze oamenii și să poată continua să crească.
O
altă direcție în care orașul ar putea face mai mult este relația cu
instituțiile europene. Clujul are reprezentanți în administrație, universități
și companii care participă la proiecte internaționale, dar aceste inițiative
sunt prea puțin coordonate. O prezență permanentă la Bruxelles, susținută în
comun de administrație, mediul universitar și cel privat, ar putea ajuta orașul
să identifice proiecte, să construiască parteneriate și să participe mai activ
la programele europene.
În
fond, nu ducem lipsă de instituții sau de oameni competenți. Ne lipsește mai
degrabă un mecanism prin care aceștia să lucreze împreună în jurul câtorva
obiective comune. Un consorțiu al administrației, universităților și mediului
de afaceri ar putea face exact acest lucru: să stabilească prioritățile, să
urmărească proiectele și să reprezinte interesele Clujului în relația cu partenerii
europeni.
Miza
este mai mare decât atragerea unor noi investiții sau păstrarea poziției de cel
mai important centru economic regional al României. Clujul poate deveni un oraș
european cu o economie mai diversificată, cu firme care dezvoltă tehnologii
proprii, cu universități conectate la industrie și cu o administrație capabilă
să lucreze la proiecte de anvergură.
Dar
trebuie să înceapă să gândească și să acționeze la această scară. Să nu se
mulțumească să atragă companii, ci să creeze condițiile pentru ca ele să
dezvolte aici produse și afaceri importante. Să nu se limiteze la construirea
de locuințe, ci să urmărească accesibilitatea lor. Să nu participe doar la
programe europene, ci să fie prezent acolo unde se discută și se decid prioritățile.
Clujul
are o mare șansă. Nu pentru că toate problemele sale sunt rezolvate, ci pentru
că are resursele necesare pentru a face următorul pas. Întrebarea este dacă va
reuși să le folosească împreună și să își propună mai mult decât să rămână
primul între orașele României.
Dan
LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu