Controverse pe tema educaţiei

Eduard Ezeanu declara recent într-un material din Cariere, că “în mod special în România, corelaţia dintre educaţia formală pe care o ai şi succesul în carieră este aproape zero”. Şi explică şi de ce - “Oricâţi ani de educaţie ai acumulat, ei tot nu ajută dacă ceea ce înveţi în fiecare an nu are valoare practică”. Asta se verifică foarte bine atunci când tinerii absolvenţi de facultate, sau facultăţi, mastere şi chiar doctorate, nu reuşesc să îşi găsească un loc de muncă pe masura diplomelor pe care le-au obţinut.

În acest context, Ezeanu identifică trei caracteristici ale profesioniştilor care au reuşit în domenii total opuse decât cele în care s-au şcolit:

• Faptul că şi-au înţeles punctele forte, abilitățile naturale, şi au ales un domeniu profesional care le valorifică la maxim aceste puncte forte.

• Abilitatea de a învăţă pe cont propriu şi din iniţiativă proprie. Din cărţi, din articole, prin programe de training, de la alţii, din practica proprie, etc.

• Faptul că au înţeles că una este să ai o diplomă şi alte să produci rezultate reale, şi s-au focalizat pe a învăţa să producă rezultate, nu pe a acumula diplome.

Citind şi comentariile cititorilor articolului, sper ca cititorii blogului meu să nu înţeleagă greşit părerea pe care o împărtăşesc. Nu consider că trebuie sărit peste educaţia formală, că este ea însuşită în România sau în străinătate, secretul este însă de a găsi balanta corectă care îmbină armonios aceasta cu pregătirea informală şi cu cea practică.

Dan LUCA / Bruxelles