În acest
context, serviciile de consultanţă câştigă tot mai mult teren.
.........
De mai bine de
15 ani trăiesc în amestecul cultural specific Bruxelles-ului european. Mă ocup
mult în a-i decripta tainele, propunându-i noi ˝produse˝. Contribui de 12 ani
la “produsul EurActiv” (un portal de infomaţii despre dinamica legislaţiei
comunitare), care are ca menire o transparenţă a sistemului decizional
european, iar de vreo doi ani am onoarea de a coordona birourile EurActiv din
15 capitale europene.
Înainte de a
prelua funcţia de Director pentru Europa la EurActiv, interacţionasem vreo 10
ani cu federaţiile industriale, firme de consultanţă, regiunile reprezentate la
Bruxelles sau ONG-uri. Mi-am dat seama că este o nişă pe piaţă şi am lansat în
2010 ideea unui nou produs EU Federation Knowledge Programme, prin care
principalele agenţii de PR/PA din Bruxelles prezintă structurat responsabililor
cu comunicarea din grupurile de interese subiecte precum noi tehnici de lobby,
dinamica presei europene sau “digitalizarea” în afacerile europene. Mă bucur să
observ că după succesul de anul acesta, programul se extinde şi pentru anul
2013.
E clar că ai
nevoie de o adevărată hartă a Bruxelles-ului european pentru a înţelege
structurile emergente din capitala comunitară. Corespondenţii de la Bruxelles
încearcă să monitorizeze un sistem prin hăţişurile de informaţie instituţională
şi non-instituţională. Desigur frica de propagandă este uriaşă, iar presa
începe să “sufle şi în iaurt”, plictisită de o informaţie tehnică, cu greutate
digerată de specialişti, ce să mai vorbim de publicul larg. Cam pe aceste
concepte s-a axat şi EurActiv-ul când am sugerat lansarea noului Press Release
Service, în care jurnaliştii, dar nu numai, pot să identifice direct comunicatele
de presă emise de intituţiile europene, dar şi de federaţiile industriale,
organizaţii neguvernamentale. Iar dacă ne gândim că sunt aproximativ 15.000 de
documente pentru presa europeană pe an, o structurată pe subiecte, organizaţii
sau data emiterii este binevenită.
De 5 ani sunt
implicat direct sau indirect în ghidarea celor care doresc să-şi caute un rost
în Bruxelles. Un loc fascinant, plin de oportunităţi, dar şi suprasaturat de
competiţie pe fiecare sector. Asta nu înseamnă că trebuie să te descurajezi,
dar în acelaşi timp e bine să ai şi o abordare adaptată realităţii. De când
predau cursuri studenţilor preocupați de descoperirea Bruxelles-ul european sunt surprins de vidul de
cunoştinţe pe care îl au. Nu pot să îmi imaginez că majoritatea facultăţilor
care tratează problematica comunitară, şi sunt sute acum la nivel european, nu
acordă nici o importanţă explicării “pieţei afacerilor europene”. Motivat de
această “nişă” am lansat prin intermediul companiei de consultanţă pe care o
coordonez – DL International, încă din 2011, un training special, despre cele
“50.000 de joburi din sectorul privat al afacerilor europene”. Iar reacţiile
participanţilor - şi am ţinut deja 7 sesiuni de informare - au fost: “Dar
nimeni nu ne-a zis de aşa ceva”, “De ce nu ni se explică acest segment de piaţă
la universitate?”, “Am pierdut doi ani prin concursuri EPSO fără să îmi dau
seama că pot să îmi găsesc un loc de lucru în federaţii industriale”.
Prospectând
piaţa, am observat că există un segment subapreciat la nivelul ofertelor de
Bruxelles. Este domeniul antreprenorilor, dar mai ales, aşa cum zicea recent
Richard Branson, cel al intraprenorilor, adică al angajatului “căruia i se
oferă libertatea şi sprijinul financiar necesare pentru a crea noi produse,
servicii şi sisteme, care nu trebuie să se supună rutinei sau protocolului
obişnuit al companiei”. Împreună cu Maria Laptev am lansat astfel o nouă
ofertă, în special pentru cei care doresc să deruleze afaceri în Bruxelles.
Intitulat simbolic “Cum să faci bani în afacerile europene din Bruxelles?”,
încercăm să ghidăm pe cei interesaţi în a alege calea cea mai bună spre reușită. Maria cunoaşte Bruxelles-ul și sectorul privat al afacerilor europene mai bine decât
orice expert și nu întâmplător este acum
Directorul Executiv al ECPA (European Center for Public Affairs). Repet, sunt
contracte de milioane derulate în capitala Europei. Sumele alocate la Bruxelles
de către multinaţionale pentru comunicare sunt fabuloase. Un studiu dat
publicităţii a evaluat bugetul de comunicare al celor aproximativ 400
corporaţii inserate în Bruxelles (vorbim doar de birourile de afaceri europene)
la aproximativ 71 milioane de euro anual. Această cifră este doar raportată la
sectorul privat. Fără nici o problemă putem adăuga aproximativ alte 50 milioane
europene pe an puse la dispoziţia consultanţilor de către instituţiile
europene. Noua inițiativă, cea a unui training despre “actorii de Bruxelles” și despre serviciile de consultanță de care au nevoie, a prins fantastic la public în
evenimentul inaugural din 25 octombrie 2012. Așteptăm cu mare interes următoarea prezentare pe care o
vom ţine în martie 2013.
Gândesc
româneşte, chiar dacă de 15 ani trăiesc în capitala Europei. În 2003 am
înfiinţat Clubul „România-UE” Bruxelles, o platformă a românilor din
Bruxelles-ul european. Studiul realizat în 2006 despre „Imaginea României la
Bruxelles” a fost un proiect prin care România a dat un semnal că doreşte o
relaţionare structurată cu Uniunea Europeană.
Dan LUCA /
Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu