Într-un recent
articol publicat de Occidentul
Românesc, am încercat să explic noţiuni precum “diplomaţie publică”, “diplomaţie
standard”, “comunicare europeană”, toate implicând un public extrem de
important - Diaspora.
.............
Noţiuni precum
“diplomaţie publică“, “diplomaţie efectivă“, “diplomaţie culturală“ sunt adesea
întâlnite în discursurile mediatizate în ultimii ani, însă poate din cauza
complexităţii acestor procese de comunicare se crează de multe ori confuzii. În
contrast cu Diplomaţia Standard, mult mai vizibilă, – putând fi descrisă ca
fiind căile prin care liderii guvernamentali comunică între ei la cele mai
înalte nivele – Diplomaţia Publică se axează pe căile prin care o ţară (sau o
organizaţie multi-laterală) comunică cu cetăţenii altor state. Democraţia
publică efectivă începe de la premisa că dialogul, mai mult decât o prezentare
cu scopul de a vinde ceva, este adesea elementul central pentru realizarea
ţelurilor politicilor externe. Dacă îmi permiteţi, e necesară o paralelă cu
“faimoasa” strategie de comunicare a Uniunii Europene cu proprii cetăţeni
dintr-o perspectivă “diplomatică”. Este clar că strategiile de comunicare ale
UE utilizează o diversitate de politici ale diplomaţiei publice pentru a-şi
atinge ţelurile. Se urmăreşte înţelegerea reciprocă şi cooperarea în abordarea
procesului de comunicare şi informare, iar pentru aceasta, strategiile de
comunicare ale UE pot fi imaginate ca iniţiative bine-dezvoltate ale
diplomaţiei publice.
Strategiile de
comunicare ale UE trebuie astfel gândite, încât să amelioreze lipsa de interes
a cetăţenilor, dar şi evidenta lipsă de informare. Cetăţeanul european vrea să
înţeleagă sistemul comunitar şi felul în care acesta îi influentează viaţa, dar
nu trebuie plictisit cu detalii tehnice, care pentru el par irelevante. Acesta
trebuie să fie informat corect şi complet, trebuie să îşi cunoască drepturile
şi trebuie să şi le exercite, cunoscând situaţia reală existentă la nivel
european, pe plan politic, social, economic, etc. Comunicarea cu cetăţenii UE
şi cu cei din ţările care aspiră la statutul de membru UE, reflectă majoritatea
eforturilor diplomaţiei publice ale Comisiei Europene. Relaţia UE-cetăţeni pare
a fi într-o stare de somnolenţă, animată din când în când de câte un referendum,
nu de fiecare dată cu rezultate pozitive. Cetăţenii, la rândul lor, îşi
amintesc de Uniune atunci când sunt nemulţumiţi. Un “Congres al cetăţenilor”,
propusă în 2011 de Valéry Giscard d’Estaing, Coordonatorul Convenţiei Europene,
ar apropia mai mult cetăţenii de UE, o mare necesitate având în vedere lipsa de
interes pe care aceştia o manifestă cu privire la problemele comunitare.
În cazul
comunicării europene, mecanismul este cu atât mai complex, cu cât vorbim de
multilingvism, multiculturalism, etc. dar şi de un sistem care nu a rezolvat
încă problemele de democraţie şi legitimitate. Construirea şi difuzarea
discursul politic, electoral sau din afara campaniilor electorale trebuie să
ţină cont de toate acestea. Să nu uităm de comunicarea cu cetăţenii din
Diaspora, a căror elemente trebuie introduse în strategia globală de
Diaplomaţie Publică. Trebuie gândite programe concrete pentru Diaspora, prin
identificarea în primul rând a celor mai bune ”modele de infrastructură” care
conectează ţara de origine de emigranţi, extinderea sentimentului de cetăţenie
prin asigurarea bunei funcţiuni a administraţiei şi a drepturilor de vot,
construirea devotamentului patriotic prin suportul cultural, dezvoltarea
sustenabilă a remitenţelor şi a networkului de bussines, dar şi implicarea în
politică a membrilor Diasporei.
Tot în cadrul
subiectului larg al Diplomaţiei Publice, apropiindu-ne puţin de România, putem
aminti de “evenimente de diplomaţie publică” (prezentări de ţară, promovarea
culturii şi tradiţiilor, organizarea de spectacole, concerte, expoziţii şi
conferinţe), pe care Reprezentanţa Permanentă a României pe lânga UE de la
Bruxelles le organizează cu regularitate, consolidând astfel poziţia României
în cadrul instituţiilor europene şi îmbunătăţirea imaginii acesteia la nivel
european, preciza într-o intervenţie recentă Raluca Norel.
Dan LUCA /
Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu