Traversăm o
perioadă istorică în care pe scena europeană se dezbat intens diferitele
scenarii posibile pentru viitorul UE. România nu
poate să rămână pasivă, motiv pentru care, invităm la reflecţie şi dezbatere!
Primul eveniment din cadrul “Opinia României despre viitorul UE” va avea loc la
Cluj. Mai multe despre aceasta puteţi citi într-un articol publicat de Făclia.
………
La scurt timp
după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona în 1 decembrie 2009, au
apărut deja revendicări, în sensul modificării prevederilor acestuia, dînd
naştere unei crize instituţionale, care a continuat în ultima perioadă cu
divergenţele legate de soluţionarea crizei, în special din zona euro. Europa
pare tot mai fragmentată între adepţii diferitelor variante de redresare
propuse de liderii europeni, deşi, pentru toţi, “cuvîntul de ordine” este “o mai bună integrare europeană”. Vorbim
tot mai mult despre uniune politică şi uniune fiscală ca piste de ieşire din
criză.
Alegerile din
Italia (februarie) şi Germania (septembrie), prevăzute pentru acest an, vor
influenţa cu certitudine “pulsul european”.
În următorii
trei ani vom asista la o dezbatere intensă despre viitorul UE, care ar putea
culmina cu o Conferinţă Interguvernamentală (IGC) în 2015, în pregătirea unui
nou tratat constitutiv. Poziţionarea statelor membre în ecuaţia europeană este
determinantă pentru această dezbatere.
În mediile europene se conturează idei noi: o structură instituţională
nouă, cu un posibil Guvern de tip federal, o a doua Cameră a Parlamentului
European (actualul Consiliu?), alegeri primare la nivelul principalelor partide
europene şi candidaturi deschise pentru poziţiile de vîrf din Uniunea
Europeană.
Martin Schulz,
preşedintele Parlamentului European, declara că vede “integrarea europeană” ca
soluţie la problemele cu care se confruntă Uniunea în ultimii ani. Există
voci care consideră federalismul în Europa ca fiind o direcţie greşită. De ce?
Exemplul succesului modelului american din perioada hamiltoniană implică
existenţa pîrghiilor instituţionale necesare şi a delegării şi repartizării
clare a competenţelor pentru gestionarea resurselor financiare.
Marea Britanie pare
să se simtă “incomodată” de situaţiile în care nu poate decide, atunci cînd trebuie
să urmeze hotărîrile Bruxelles-ului. Discuţiile pentru renegocierea poziţiei
Marii Britanii în UE vor influenţa semnificativ “faţa” Uniunii. De partea cealaltă, personalităţi “cu greutate” istorică, precum Jacques
Delors, au considerat că Marii Britanii i s-ar putea oferi statutul de „membru
asociat al UE”. În context, Berlinul este din ce în ce mai angajat pentru calea
“europeană”. Discursul cancelarului Angela Merkel abordează tot mai frecvent
tema integrării, cu accent pe beneficiile cetăţeanului european. Germania este
una din marile susţinătoare ale Noului Tratat European.
Odată cu
urgenţa necesităţii depăşirii crizei financiare, atenţia se îndreaptă spre
integrarea europeană. Ţările europene, din zona euro, din afara ei şi statele
non-UE, îşi reevaluează relaţia cu Uniunea Europeană. Germania forţează soluţia
unei integrare economice şi politice mai aprofundate şi doreşte mai multă
putere pentru Uniunea Europeană. Franţa împărtăşeşte în principiu această
poziţie. Există, totuşi, tensiuni cu Germania în privinţa măsurilor de
austeritate şi temeri faţă de pierderea influenţei franceze în UE. Marea
Britanie reevaluează în general implicarea sa. Este împotriva tuturor
creşterilor bugetare a UE, insistînd pentru păstrarea unei Europe care să aibă
în centru piaţa internă, fără mai multă integrare în direcţia unei uniuni
fiscale sau politice. Rusia încercă să se poziţioneze ca un partener economic
de încredere, în special în domeniul furnizării energiei. Alături de Ucraina,
caută o relaţie bazată pe acorduri economice privilegiate cu Uniunea Europeană.
România este
unul dintre cele 25 de state membre UE care au decis să semneze Tratatul
Fiscal. Unde se plasează însă România în dezbaterea despre viitorul
instituţiilor europene şi al Uniunii Europene în general? Care este rolul cheie
al României în acest proces de transformare, ce am putea cîştiga şi care ar
putea fi pierderile? Ce idei, ce bune practici ar putea sugera România pentru
ameliorarea arhitecturii instituţionale şi a funcţionării UE? Ce dificultăţi a
întîmpinat în scurta perioadă de 6 ani de membership? Ce soluţii ar fi pentru
surmontarea lor? Cît poate influenţa interesul românesc dezbaterea despre
viitorul Europei? Cum şi în ce mod? Care este acest interes în context
european? Acestea sînt doar cîteva întrebări care suscită interesul unei
dezbateri la nivel intern în contextul descris anterior.
Ce va însemna
pentru România, ca stat membru, un nou Tratat al UE? Vasile Puşcaş consideră că
ar fi “o nouă şansă de a se europeniza intern sau o altă simulare de schimbare,
doar pentru ca anumiţi lideri români să se asocieze cu unul sau altul dintre
puternicii Europei”. Noua guvernare din
România a lansat deja dezbaterile pe tema unei noi Constituţii în România, dar
şi în privinţa regiunilor de dezvoltare. Care vor fi aceste schimbări vom vedea
poate deja în 2013. Calibrarea actuală a portofoliilor din Cabinetul Ponta,
axat, aşa cum spunea şi premierul, pe structura Comisiei Europene, denotă deja
o nouă abordare, sectorială, atît de necesară stadiului actual al ţării
noastre.
Credem că este
foarte important ca dezbaterea despre România şi regiunile sale, ca orice
dezbatere internă, să fie racordată la actuala dezbatere despre viitorul
instituţiilor europene. Pentru că Europa nu mai este demult politică externă,
ci parte a politicii interne a fiecărui stat membru. De aceea invităm la
reflecţie şi dezbatere!
Încercăm să
găsim răspuns la aceste întrebări formînd un consorţiu pe axul Bruxelles
–Bucureşti – Cluj, implicînd atît societatea civilă organizată, cît şi lumea
academică interesată de acest subiect. Partenerii unui proiect atipic, care
încearcă să ţină ancorată România la dezbaterea contemporană sînt: Facultatea
de Studii Europene Cluj, Institutul de Cercetări Europene Cluj, SNSPA
Bucureşti, GrupRomânia Bruxelles, Clubul “România-UE” – Bruxelles şi “Casa
Europei” Cluj.
Intenţionăm să
avem trei evenimente: Cluj (februarie), Bruxelles (mai) şi Bucureşti
(octombrie), iar obiectivul principal este lansarea unei discuţii despre
viziunea României asupra construcţiei europene implicînd românii din ţară şi
Bruxelles. Se doreşte prezentarea unui document final în luna octombrie 2013: “Opinia
României despre viitorul UE”.
Prima
dezbatere, conferinţa “România şi viitorul instituţiilor europene”, va avea loc
vineri, 15 februarie 2013, ora 10:00, la Cluj, în incinta Facultăţii de Studii
Europene. Au confirmat prezenţa la dezbateri: Nicolae PĂUN – decan la
Facultatea de Studii Europene Cluj-Napoca, Diana IANCU – decan la Facultatea de
Administraţie Publică din cadrul SNSPA Bucureşti şi Vasile PUŞCAŞ –
coodonatorul Institutului de Cercetări Europene Cluj-Napoca. Dacă sînteţi
interesaţi să participaţi, nu ezitaţi să ne contactaţi la adresa
info@casaeuropei.com.
Dan LUCA /
Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu