UE: Democraţia participativã câştigã teren

Democraţia europeană - chiar şi în formă incipientă - a învins în UE pe măsura orientării din ce în ce mai mult către cetăţean şi implicarea acestuia în procesul de stabilire a celor care ocupă poziţiile de vârf în cadrul instituţiilor europene.

După săptămâni de deliberări, liderii europeni au stabilit viitorul preşedinte al Comisiei Europene, în persoana lui Jean-Claude Juncker, propunere ce urmează a fi validată în plen de către Parlamentul European.

Confruntarea electorală din aprilie de la Maastricht a reprezentat un punct de referinţă pentru comunicarea Uniunii Europene. Venind în întâmpinarea aşteptărilor de ani de zile ale cetăţenilor europeni, evenimentul poate să fie un semnal real pentru reîmprospătarea conexiunii instituţii europene – cetăţeni, dar şi un punct de plecare în a reclădi Uniunea, o Europă a cetăţenilor. Comunicarea cu cetăţenii are şanse să se dezvolte după ce câştigătorul primarelor europene devine şeful Comisiei Europene.

Încă de acum 5 ani propuneam ca cetăţeanul să fie invitat să voteze o persoană, mai degrabă decât grupuri de partid, pentru că este un pic prea tehnic pentru a înțelege această variantă electorală. Cetăţenii din toate statele membre ale Uniunii Europene trebuie să vadă mai clar platformele politice la nivel european şi astfel să aibă o oportunitate mai bună să-şi exprime opţiunea (votul) între Stânga Europeană şi Dreapta Europeană, într-o manieră din ce în ce mai democratică.

Susţin dezvoltatea primarelor în continuare şi “şlefuirea” sistemului electoral pentru anul european 2019. 

Voi reveni cu o cercetare despre:

-      Avansarea în mecanismul alegerilor primare la nivel european;

-     Dezvoltarea sistemului de nominalizare / alegere a comisarilor europeni printr-o conexiune mai bunã cu cetãţenii;

-      Necesara evoluţie a instituţiilor europene cãtre un Parlamant European bicameral.

Dan LUCA / Bruxelles