Democraţia
europeană - chiar şi în formă incipientă - a învins în UE pe măsura orientării
din ce în ce mai mult către cetăţean şi implicarea acestuia în procesul de stabilire
a celor care ocupă poziţiile de vârf în cadrul instituţiilor europene.
După săptămâni
de deliberări, liderii europeni au stabilit viitorul preşedinte al Comisiei
Europene, în persoana lui Jean-Claude Juncker, propunere ce urmează a fi
validată în plen de către Parlamentul European.
Confruntarea
electorală din aprilie de la Maastricht a reprezentat un punct de referinţă
pentru comunicarea Uniunii Europene. Venind în întâmpinarea aşteptărilor de ani
de zile ale cetăţenilor europeni, evenimentul poate să fie un
semnal real pentru reîmprospătarea conexiunii instituţii europene – cetăţeni,
dar şi un punct de plecare în a reclădi Uniunea, o Europă a cetăţenilor. Comunicarea cu cetăţenii are şanse să se dezvolte după ce câştigătorul
primarelor europene devine şeful Comisiei Europene.
Încă de acum 5
ani propuneam ca cetăţeanul
să fie invitat să voteze o persoană, mai degrabă decât grupuri de partid,
pentru că este un pic prea tehnic pentru a înțelege această variantă electorală. Cetăţenii din toate statele membre ale Uniunii Europene trebuie să vadă mai
clar platformele politice la nivel european şi astfel să aibă o oportunitate
mai bună să-şi exprime opţiunea (votul) între Stânga Europeană şi Dreapta
Europeană, într-o manieră din ce în ce mai democratică.
Susţin
dezvoltatea primarelor în continuare şi “şlefuirea” sistemului electoral pentru
anul european 2019.
Voi reveni cu o cercetare despre:
-
Avansarea în
mecanismul alegerilor primare la nivel european;
- Dezvoltarea sistemului
de nominalizare / alegere a comisarilor europeni printr-o conexiune mai bunã cu
cetãţenii;
-
Necesara evoluţie a
instituţiilor europene cãtre un Parlamant European bicameral.
Dan LUCA /
Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu