A fost o mare plăcere pentru mine să vorbesc celor
de la Făclia şi cititorilor clujeni despre ce înseamnă oraşul natal pentru mine
şi cum poate Clujul să fie din ce în ce mai “european”.
Redau în continuare interviul
publicat vineri, 18 iulie:
............
Sînteţi un clujean
care lucrează de 17 ani în capitala Europei. Mai aveţi conexiuni cu oraşul în
care v-aţi născut?
- Clujean te naşti, nu devii. Toată viaţa voi rămîne clujean, chiar dacă acum trăiesc la 2.000 de kilometri de oraşul în care am petrecut primii 25 de ani de viaţă. Asociaţia “Casa Europei” pe care am înfiinţat-o la Cluj-Napoca în 1996 e doar una dintre pîrghiile de conectare cu Clujul. De doi ani predau cursul de “Comunicare interculturală” la masterul “Managementul Riscului în Relaţiile Internaţionale” de la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (din cadrul UBB). Părinţii mei trăiesc la Cluj şi vizitez oraşul de două ori pe an, ultima dată chiar de Paşti. Vin şi cu cei trei copii ai mei la Cluj, chiar dacă ei sînt născuţi la Bruxelles. Mă văd săptămînal la Bruxelles cu clujeni, fie ei politicieni sau persoane care lucrează în mediul Bruxelles-ului european.
- Clujean te naşti, nu devii. Toată viaţa voi rămîne clujean, chiar dacă acum trăiesc la 2.000 de kilometri de oraşul în care am petrecut primii 25 de ani de viaţă. Asociaţia “Casa Europei” pe care am înfiinţat-o la Cluj-Napoca în 1996 e doar una dintre pîrghiile de conectare cu Clujul. De doi ani predau cursul de “Comunicare interculturală” la masterul “Managementul Riscului în Relaţiile Internaţionale” de la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (din cadrul UBB). Părinţii mei trăiesc la Cluj şi vizitez oraşul de două ori pe an, ultima dată chiar de Paşti. Vin şi cu cei trei copii ai mei la Cluj, chiar dacă ei sînt născuţi la Bruxelles. Mă văd săptămînal la Bruxelles cu clujeni, fie ei politicieni sau persoane care lucrează în mediul Bruxelles-ului european.
- Cum definiţi Clujul
din punct de vedere european?
- Clujul este un oraş deschis, plăcut. 100.000 de oameni implicaţi în învăţămîntul superior clujean spune multe pentru un oraş. Mă bucur că a fost ales Capitală Europeană a Tineretului în 2015. Clujul impune totodată tot mai puternic brandul de Cluj IT şi asta e bine. Cu potenţialul existent se poate trece chiar la un nivel superior de dezvoltare pe acest palier.
- Clujul este un oraş deschis, plăcut. 100.000 de oameni implicaţi în învăţămîntul superior clujean spune multe pentru un oraş. Mă bucur că a fost ales Capitală Europeană a Tineretului în 2015. Clujul impune totodată tot mai puternic brandul de Cluj IT şi asta e bine. Cu potenţialul existent se poate trece chiar la un nivel superior de dezvoltare pe acest palier.
- Poate Cluj-Napoca să
devină Capitală Culturală Europeană în 2021?
- Şansa există, dar trebuie să joci pentru a cîştiga. Prestigiul ajută, dar nu este suficient. În ianuarie 2014 am prezentat în cadrul Consiliului Local Cluj-Napoca cîteva idei despre ce se poate face pentru a pregăti oraşul pentru anul 2015, cînd va avea titulatura de Capitală Europeană a Tineretului. Acelaşi lucru aş sugera şi pentru multiplicarea şanselor oraşului de a deveni Capitală Culturală. Trebuie profitat de cei 100 de clujeni de la Bruxelles şi alţi 500 de absolvenţi ai şcolilor clujene care sînt acum în capitala Europei. Sunt oameni care vor să dea ceva Clujului, prin ei se poate crea această punte de legătură Cluj-Bruxelles! În altă ordine de idei, trebuie văzut cum împachetăm “Clujul turtistic”. Clujul, ca oraş, nu are porten?ial ca un turist să vină să stea o săptămînă. Varianta optimă ar fi “pachetul de două zile”. Trebuie un marketing turistic mai dezvoltat la Cluj cu siguranţă, deşi paşi concreţi au fost făcuţi în ultimii 2-3 ani!
- Şansa există, dar trebuie să joci pentru a cîştiga. Prestigiul ajută, dar nu este suficient. În ianuarie 2014 am prezentat în cadrul Consiliului Local Cluj-Napoca cîteva idei despre ce se poate face pentru a pregăti oraşul pentru anul 2015, cînd va avea titulatura de Capitală Europeană a Tineretului. Acelaşi lucru aş sugera şi pentru multiplicarea şanselor oraşului de a deveni Capitală Culturală. Trebuie profitat de cei 100 de clujeni de la Bruxelles şi alţi 500 de absolvenţi ai şcolilor clujene care sînt acum în capitala Europei. Sunt oameni care vor să dea ceva Clujului, prin ei se poate crea această punte de legătură Cluj-Bruxelles! În altă ordine de idei, trebuie văzut cum împachetăm “Clujul turtistic”. Clujul, ca oraş, nu are porten?ial ca un turist să vină să stea o săptămînă. Varianta optimă ar fi “pachetul de două zile”. Trebuie un marketing turistic mai dezvoltat la Cluj cu siguranţă, deşi paşi concreţi au fost făcuţi în ultimii 2-3 ani!
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu