Discuţii politice micro şi macro în UE

UE este un mecanism complex în care se articulează “micro” - politicile sectoriale (acea "Europa a temelor mărunte") cu “macro” - política din capitalele UE.

"Politica mare" aduce în dezbatere în special temele de unanimitate, în cadrul COREPER II. Altfel spus, COREPER I, format din șefi adjuncți de misiune, se ocupă în mare parte cu probleme sociale și economice. COREPER II, format din șefii de misiuni (Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar), se ocupă în mare parte cu probleme de politică politice, financiare și externe.

Cum funcţionează sistemul? Fiecare stat membru are o reprezentaţă permanenţă la Bruxelles care apără interesele naţionale. Şefii acestor reprezentaţe se reunesc săptămânal în cadrul Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi, COREPER, pentru a stabili agenda Consiliului. În plus, Comitetul special pentru agricultură (CSA) pregătește lucrările și sarcinile Consiliului Agricultură și Pescuit în ceea ce privește agricultura, fiind similar cu rolul Comitetului de Reprezentanților Permanenți.

Aşa-numitele „standarde europene” nu au apărut din senin. Ele sunt rodul unor negocieri care durează uneori ani de zile doar la nivelul experţilor tehnici, până la adoptarea lor de către nivelul politic. Uneori ele iau forma „celui mai mic numitor comun” european, alteori ele duc înainte proiectul european prin mai multă „integrare” în variile domenii sectoriale. Merită atenţie şi această Europă a noastră, a temelor „mărunte”, ale cărei decizii se adresează mai degrabă cotidianului cetăţeanului decât treburilor de stat.

Din păcate însă, în anumite dosare poziţia României este foarte bine fundamentată, în vreme ce în altele poziţionarea ţării noastre este în cel mai bun caz circumstanţială, dacă nu una amintind de o politică a „scaunului gol”. Instituţiile statului român trebuie ajutate de structuri şi mecanisme complementare. Cei aproximativ 100 de români din Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă UE nu pot face miracole în faţa avalanşei de documente tehnice rezultate din malaxorul european.

Trebuie clădite “filtre puternice”, implicând în acest mecanism sutele de funcţionari români de la Comisia Europeană, ajunşi acolo fiindcă ţara lor e membră a Uniunii Europene, dar care acum aşa cum bine ştim, reprezintă Uniunea. Se poate consolida asociaţia românilor din Bruxelles-ul european, făcând-o mult mai funcţională, având suportul a cel puţin un Centru de Gândire românesc plasat la nivelul capitalei europene.

Dan LUCA / Bruxelles