Bugete în lumea lobby-ului european (definiţie academică)

Estimativ, federaţiile şi asociaţiile europene pun anual la bătaie circa 158 de milioane de euro pentru comunicarea din Bruxelles, în timp ce multinaţionalele cheltuie pentru lobby peste 71 de milioane de euro, conform unor estimări recente.

Dacă în Bruxelles înscrierea în registrul de lobby este opţională, marile corporaţii par mult mai prezente la Washington. Cheltuielile cu activităţile de lobby ajung de până la 17 ori mai mari peste Ocean decât în cadrul Uniunii.

Uniunea Europeanã caută modalităţi de a încuraja implicarea părţilor interesate – ONG-uri, societatea civilă și reprezentanţii mediului de afaceri – în procesul de luare de decizie, concomitent cu eforturi de creștere a transparenţei. Reglementarea relaţiei instituţiilor Uniunii Europene cu reprezentanţii grupurilor de interese vizează transparenţa actului de guvernarea şi instrumente de reglementare. Subiectul ETI (European Transparency Initiative) evoluează la nivel comunitar. Dacă urmărim subiectul “unificării” registrării lobby-iştilor la instituţiile europene, e bine de semnalat că încă din iunie 2011, avem Comisia Europeană şi Parlamentul European convenind asupra procedurii. Consiliul e mai mult favorabil acum în a se alătura celor două instituţii în procedură.

La nivel european au existat diverse dezbateri legate de propunerile ca grupurile de interese care încearcă să influenţeze factorii de decizie din UE să divulge detalii cu privire la buget și metodele lor de a acţiona. Registrul UE de transparenţa face parte din seria de inovaţii menite să consolideze transparenţa și deschiderea în elaborarea politicilor europene. Recent, Parlamentul European a aprobat reguli mai stricte și a solicitat Comisiei să facă registrul de lobby al UE obligatoriu până în anul 2017.

Atât reprezentanţi ai Parlamentului, cât și din partea grupurile de interese au solicitat în mod repetat ca Registrul de transparenţă să devină obligatoriu, dar această măsură necesită acordul statelor membre. Deși Comisia Europeană a evitat problema, deputaţii europeni solicită Comisiei să pregătească o propunere până la sfârșitul anului 2016, ceea ce ar face înregistrarea obligatorie pentru grupurile de interese cu sediul la Bruxelles. Propunerea Comisiei Europene va cere statelor membre să sprijine în unanimitate, un astfel de registru, pe baza articolului 352 din Tratatul UE. Dacă statele membre UE se dovedesc a fi de acord, Registrul ar putea deveni obligatoriu până în 2017. În schimb, dacă nu, o revizuire completă a acestuia este prevăzută în 2017.

Deşi încă opţional, Registrul a crescut considerabil, intrat în vigoare în iunie 2011, până în prezent s-a bucurat de aproximativ 6.000 de intrări, ceea ce reprezintă o valoare estimata de 75% din reprezentanţii mediului de afaceri de la Bruxelles şi 60% din ONG-uri.

Bruxelels-ul devine pe zi ce trece mai complex! Dacă vrei să ai eficienţă în lobby-ul asupra legislaţiei naţionale trebuie să te ocupi şi de lobby-ul european. Nu mai poţi salva o pădure din Germania doar cu acţiuni locale. Ajungi să lucrezi la ceva care va avea impact doar în 5 ani pentru afacerile companiei pe care o reprezinţi.

Dan LUCA / Bruxelles