Comunicarea UE şi alegerile din SUA

Vorbim atât de mult la Bruxelles despre comunicarea europeană, încât avem impresia că există o abordare consistentă a acestei politici de zeci de ani. E surprizător să constaţi că de fapt doar în iunie 2001 Comisia a adoptat un cadru de cooperare pentru activităţi ce privesc informarea şi politica de comunicare în UE. Pentru prima dată a fost recunoscută importanţa rolului statelor membre în diseminarea informaţiilor pe politicile europene.

Alegerile din 2004 pentru Parlamentul European au sublinit agravarea lipsei de interes al cetăţenilor pentru politicile UE. În acelaşi an noua Comisie Barroso a reacţionat prin numirea unui nou comisar pentru comunicare şi a numit-o în această funcţie pe fosta comisară pentru mediu Margot Wallström. La scurt timp însă, liderii UE au fost şocaţi de dubla respingere a Constituţiei Europene - la referendumurile anului 2005 din Franţa şi Olanda.

Ultima initiativă consistentă a avut loc în octombrie 2007, când Comisia Europeană a prezentat propunerea “Comunicarea Europei în Parteneriat”. Nu mă voi hazarda în a anticipa rezultatele acestui mecanism. UE are un sistem complex de luare a deciziei care este greu de înţeles şi există o lipsă de interes pentru această construcţie din partea sistemele educaţionale naţionale. În plus, nu există media atât de mari, încât să acopere întreaga UE, iar media naţională va urmări politicile UE numai în contextul sistemelor lor politice naţionale.

Anul acesta suntem conectaţi, cu şi fără voia noastră, la alegerea Preşedintelui Statelor Unite. O dată la 4 ani asistăm la un adevărat spectacol mediatic, care cladeşte voit (cred eu) “brand-ul” noului preşedinte cu mult timp de a se instala la Casa Albă. Aşa cum ştim, la noi, în UE, Preşedintele Comisiei – un fel de omolog al Preşedintelui american - nu îşi face campanie pentru a câştiga titlul, ci doar câştigă o luptă de culise. Nu ar fi rău, ca poate pe viitor să învătăm şi noi puţin din experinţa de marketing politic de peste Ocean. Şi altfel va arăta prin acest mecanism mult visata sferă publică europeană.

Dan LUCA / Bruxelles