Examenul Georgia şi imaginea UE

Georgia a reuşit sã „provoace” un nou examen pentru Uniunea Europeanã. Consensul este o problemã fundamentalã a UE, iar când dosarele se numesc Kosovo, Georgia şi chiar SUA, apar mari probleme de coerentã, ajungându-se de cele mai multe ori la consens „de tip UE”: „Liderii europeni au ajuns unanim la concluzia cã nu pot exprima o pãrere unanimã”. Nu vreau sã intru în detalii legislative, dar nu dau bine astfel de concluzii. Ce înţelege un cetãţean al Uniunii din astfel de exprimãri?

Definiţia datã de Tratatul de la Maastricht din 1992, conform cãreia „cetãţenia europenã reprezintã orizontul unui singur popor european care se identificã ca atare”, dispare sub evantaiul existenţei identitãţii diferitelor popoare europene. Numai într-un scenariu utopic, cultura civicã a cetãţenilor comunitari va permite prevalarea intereselor comunitare în faţa celor naţionale.

Ca spaţiu al articulãrii intereselor particulare şi al formãrii asociaţiilor voluntare care concretizeazã implicarea cetãţenilor în guvernarea comunitãţii, societatea civilã constituie în cadrul oricãrei construcţii politice matricea privilegiatã a manifestãrii principiului democratic. Constatarea inexistenţei unei "societãţi civile europene" capabile sã suscite adeziunea populaţiei a condus la evidenţierea necesitãţii unui transfer de legitimitate de la nivel naţional la nivel european. Cu toate acestea, legitimitatea Uniunii Europene nu poate şi nu trebuie sã înlocuiascã legitimitatea statului naţional. Ea presupune adeziunea liberã a cetãţenilor la valorile europene şi nu renunţarea la ataşamentul lor faţã de comunitatea naţionalã.

Existã însã o filozofie interesantã la nivelul personal. Mulţi cetãţeni se aşteaptã ca Uniunea sã se implice mai degrabã în rezolvarea problemelor cu care ei se confruntã direct, decât sã intervinã, pânã în cel mai mic amãnunt în probleme care, datã fiind natura lor, au fost mai degrabã lãsate în sarcina reprezentanţilor aleşi ai Statelor Membre şi ai regiunilor, intervenţie perceputã adesea ca o ameninţare la identitatea lor.

Dan LUCA / Bruxelles