Am vorbit mult despre mobilitatea europeană la nivelul studenţilor. Am amintit şi de barierele pe care le întâmpină tinerii când doresc să îşi echivaleze studiile urmate în ţară cu cele din străinătate, sau invers.
Dar se pare ca nu este deloc uşor nici pe plan intern.
Primii beneficiari ai experimentului de mobilitate internă, sunt doi studenţi ai Universităţii de Vest din Timişoara, care în urma acordului bilateral dintre universitatea la care studiază şi Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, s-au pregătit timp de trei săptămâni alături de studenţii clujeni.
După cum spun şi ei, au încercat să fie precauţi în ceea ce priveşte perioada în care lipsesc de la facultate, pentru că la întoarcere trebuie să recupereze cursurile pierdute, deoarece programele analitice nu corespund, deşi este vorba de aceleaşi specializări. Este neapărat necesară elaborarea unui program care să asigure studenţilor mobilitate totală, fără a implica alte eforturi din partea lor decât cele pe care le impune studiul.
Dacă la nivel intern apar astfel de diferenţe la programa facultăţilor cu aceeaşi specializare, nu este de mirare că sunt cooptaţi în programe de mobilitate externă mai puţin de 1% dintre studenţii de la taxă sau buget sau că apar probleme la echivalarea studiilor atunci când se doreşte continuarea pregătirii cu un master sau doctorat în străinătate.
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu