Împreună cu câţiva colegi din Bruxelles am realizat recent o scurtă evaluare despre românii din instituţiile comunitare, document ce a stat la baza unei dezbateri recente desfăşurate la Parlamentul European.
Cetăţenii români şi-au sporit prezenţa în instituţiile europene în ultimul an, fiind marcat şi un pas important în ceea ce priveşte prezenţa conaţionalilor în poziţii de conducere. Din punct de vedere numeric, creşterea a fost vizibilă, ajungându-se de la 398 de români angajaţi permanent sau ca agenţi temporari în aprilie 2009, la 554 în aprilie 2010 (din păcate, dintre acestea, 285 sunt posturi AD şi 269 posturi de tip AST).
În ce priveşte poziţiile de conducere (nivel director), în prezent România are 4 posturi de directori în cadrul Comisiei Europene şi un post în cadrul Secretariatului General al Consiliului UE, un post de consilier principal şi unul de şef de agenţie (echivalente director). În ceea ce priveşte nivelul middle management (Head of Unit), România are ocupate doar 11 posturi de acest gen din cele 42.
În calitate de nou stat membru, România este sub-reprezentată în familia RELEX (afaceri externe), situaţie care generează dezavantaje din punctul de vedere al creării SEAE (Serviciului European de Acţiune Externă - serviciul diplomatic al Uniunii, din subordinea lui Lady Ashton).
Procesul de absorbţie a românilor în posturile manageriale (director general, director general adjunct, director şi şef de unitate) a fost destul de lent; o posibilă reglementare a acestor deficienţe o poate reprezenta organizarea unor concursuri dedicate UE2 (România şi Bulgaria) în intervalul următor.
Dan LUCA / Bruxelles
Aveti mare dreptate cand remarcati prezenta extrem de redusa a romanilor in posturile de conducere ale institutiilor europene. Articolul lasa insa sa se inteleaga ca anul care a trecut ar fi marcat un pas important in sporirea numarului acestora, ori, din informatiile pe care le detin, se pare ca si in urma cu un an numarul posturilor de management detinute de romani era aproximativ acelasi. Cu alte cuvinte anul care a trecut a marcat o stagnare din acest punct de vedere, care este cu atat mai regretabila cu cat in aceasta perioada au avut loc schimbari importante in structura institutiilor la care romanii au asistat ca simpli spectatori. Pentru a numi doar cateva din aceste schimbari as aminti infiintarea SEAE, formarea unor noi DG-uri in Comisie sau definitivarea organigramelor unor noi agentii comunitare. Trebuie spus ca ocuparea posturilor de conducere in institutiile europene are de cele mai multe ori si un profund caracter politic ceea ce face ca o posibila explicatie sa fie interesul extrem de limitat acordat acestei teme de catre vocile care ar fi putut sa se faca auzite (factorii politici de decizie, membrii reprezentantei, europarlamentarii, massmedia). De asemeni ar mai trebui precizat un lucru: nu lipsa candidatiilor romani bine pregatiti si competenti este problema si deci nu organizarea de noi concursuri este solutia. De aproape doi ani exista un numar important de romani care si-au demonstrat meritele trecand de concursuri specifice si care asteapta pe liste de rezerva ca aplicatiile lor sa fie luate in considerare. Dar pentru asta, asa cum am amintit, trebuie vointa politica din partea celor care au un cuvant de spus.
RăspundețiȘtergere