Comisia Europeană iniţiează o nouă
formă de clasificare a universităţilor europene pentru consolidarea statutului
lor la nivel global, dar şi în scopul de a pregăti mult mai bine absolvenţii
pentru cerinţele de pe piaţa muncii.
Mai multe despre acest subiect
puteţi citi în cel mai recent articol pe care l-am semnat pentru Cariere:
.......
Pentru consolidarea statutului
global al universităților din Uniunea Europeană, Comisia Europeană a propus
recent, în cadrul strategiei sale de învățământ superior, o nouă formă de
„listare” a acestora. Ideea nu este nouă, se vorbea de realizarea unui
clasament „multidimensional” încă din 2010, tocmai pentru a elimina vechile
topuri ce sunt „părtinitoare şi nu redau cu acurateţe natura diversă şi
multifuncţională a universităţilor şi a activităţilor lor de cercetare”.
Analiştii spun că acest lucru ar
putea răsturna clasamente comerciale curente, în care instituţiile din SUA sunt
fruntaşe. Comisia Europeană îşi propune prin această strategie să se asigure că
absolvenții europeni dobândesc abilitățile de care au nevoie pentru a lucra
oriunde în lume și că, totodată, Europa îşi păstrează locul său ca destinație
preferată pentru studenții internaționali.
Europa atrage în prezent aproximativ
45% din toți studenții internaționali, dar, cu ţări precum China, India și alte
economii importante venind puternic din urmă, creșterea investițiilor în
învățământul superior, brandingul de universități, este soluţia pentru Uniunea
Europeană.
În prezent, elevii se pot orienta,
având la dispoziţie diferite sisteme de clasificare a universităților. Niciuna
dintre acestea nu este însă suficient de complexă. Deşi cele mai importante
clasamente sunt realizate de Marea Britanie şi China, cele mai bine cotate
universitaţi rămân totuşi cele americane.
Recenta iniţiativă a Comisiei
Europene, U-Multirank, oferă potențialilor studenți și angajatorilor un ghid
mult mai nuanțat decât o simplă listă. Comisia Europeană spune că peste 700 de
universități au semnat deja U-Multirank, ce le va promova în funcție de o gamă
mai largă de factori față de clasamentele tradiționale, inclusiv calitatea
predării și învățării, de succesul în transferul de cunoștințe la locul de
muncă și orientarea internațională, precum și reputația acestora pentru
cercetare.
Comisia a invitat, de asemenea,
universități din afara Europei pentru a participa la U-Multirank. Deși există
un număr estimat de 16.000 de instituții de învățământ superior din întreaga
lume, clasamentul actual se concentrează doar pe anumite 100 sau 200 de
universități și alege în mod regulat un top zece, care se bazează exclusiv pe
instituţii din lumea anglofonă, mai ales din Statele Unite.
Prin creșterea transparenței
profilurile instituțiilor de învățământ superior europene se va facilita
corelarea nevoilor potențialilor studenți internaționali sau cercetători, și,
prin urmare, acest lucru va contribui la creșterea atractivității unui număr
mai mare de instituții de învățământ superior din Europa. Liderii europeni vor
discuta în următoarele luni acest subiect.
Cu toate acestea, Comisia nu este de
părere că locul ocupat de o Universitate în clasamentele actuale este direct
proporţional cu succesul pe piaţa muncii, deoarece numărul absolvenţilor
insituţiilor de „elită” este foarte mic. Cauzele sunt diverse, însă costurile
financiare primează.
Cum spunea Androulla Vassiliou,
Comisarul european pentru educație, cultură, multilingvism și tineret,
„universitățile europene trebuie să gândească global, trebuie să acționeze
strategic pentru a profita de reputația Europei ca învățământ superior de
calitate. Ele au nevoie să promoveze mobilitatea internațională a studenților
și a personalului, să ofere curricule inovatoare, de clasă mondială, precum și
excelență în predare și de cercetare. Ţările trebuie să joace punctele lor
forte”.
Până la urmă ce altceva ar trebui să
dea adevărata valoare unei instituţii de învăţământ superior, decât rezultatele
pe care le au absolvenţii? Pentru ce trebuie pregătiţi tinerii?
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu