Dan LUCA – articol în Făclia: Consolidarea Uniunii Europene

Făclia publica recent un articol în care am vorbit despre cum poate Uniunea Europeană să îşi consolideze poziţia pe plan global, cu accent pe declaraţiile a doi foşti comisari UE şi un ex-preşedinte al Parlamentului European.

Ȋn continuare redau materialul integral:

...............

Problemele majore ale Uniunii Europene dezbătute la ultimele întîlniri ale liderilor europeni sînt legate de numărul mare al şomerilor, de redresarea economică prin crearea de locuri de muncă pentru aceştia, salvarea zonei euro sau politica energetică europeană.

Au apărut tot felul de scenarii, în cele mai pesimiste dintre acestea se ajunge să se pomenească inclusiv de dispariţia UE. Pe fondul crizei prelungite şi a măsurilor de austeritate adoptate de liderii Europei, a dispărut încrederea cetăţenilor în viitor.

Cu toate acestea, Uniunea Europeană încearcă acum să transmită un mesaj general, acela că procesul de extindere a UE este ceva real, palpabil. După aderarea Croaţiei la 1 iulie 2013, au demarat deja negocierile de aderare cu Serbia. Impactul aderării Croaţiei e mai mult sentimental pentru UE, este un eveniment simbolic, practic este vorba de al doilea stat din fosta Iugoslavie care aderă la Uniunea Europeană, după Slovenia în 2004. Croaţia este de asemenea un punct central în stabilitatea Balcanilor de Vest.

Uniunea Europeană trebuie să se consolideze pe plan intern, dacă îşi propune ţinta de a deveni putere globală, sînt de părere doi foşti comisari UE şi un ex-preşedinte al Parlamentului European, conform declaraţiilor făcute în cadrul unei recente conferinţe la Varşovia. “Punctul forte al politicii externe a UE este determinat de coeziunea internă?, a declarat europarlamentarul Jerzy Buzek, fostul preşedinte al Parlamentului European. "Acesta este motivul pentru care este necesar să se efectueze reforme structurale în statele membre, ceea ce va creşte competitivitatea economiei europene”, a spus Buzek.  Europarlamentarul polonez Danuta Hübner a afirmat că UE are, de fapt, "un mare potenţial pentru a conta la nivel global", completînd ca "Uniunea a avut tot ceea ce este necesar pentru a deveni un actor global". Fostul comisar UE pentru dezvoltare regionala a spus că competitivitatea economiei europene a fost îmbunătăţită şi acest lucru a fost ilustrat de creşterea exporturilor. Hübner a adăugat, însă, că UE reprezintă doar 7% din populaţia lumii şi o cotă în scădere în economia globală.

Suişuri şi coborîşuri, aderarea Croaţiei şi decizia cu privire la începerea negocierilor cu Serbia în 2014 arată că, în ciuda crizei din zona euro, UE este încă privită ca un club de valoare. Dar, în conformitate cu fostul Comisar pentru Extindere, Günter Verheugen, UE îşi pierde influenţa în lume în fiecare zi din cauza lipsei de «leadership sensibil». Verheugen şi-a exprimat îngrijorarea că lumea a intrat într-o perioadă de haos în relaţiile internaţionale şi că haosul a fost prezent, de asemenea, în interiorul UE. Pentru a contracara această tendinţă şi luînd în considerare transferul de putere la nivel mondial de la vest la est şi de la nord la sud, în următoarele decenii este esenţial să se consolideze Parteneriatul Transatlantic de Schimb şi Investiţii (TTIP). Verheugen a fost susţinut de către Hübner, care crede că TTIP poate creşte importanţa Vestului pe o scară globală, poate fi începutul punerii în aplicare efectivă a standardelor globale în comerţul internaţional.

Eurodeputatul polonez Maciej Popowski a remarcat că afacerile externe nu pot fi separate de celelalte activităţi ale UE. Ca un exemplu, el a citat procedurile antitrust împotriva Gazprom, care a avut implicaţii importante pentru politica externă a UE. Politica externă începe de la domiciliu, a spus el. În ultima perioadă UE s-a concentrat pe probleme interne, cum ar fi şomajul tinerilor şi o uniune bancară pentru a se consolida din interior, ceea ce trebuie să fie reflectat în următorul summit UE. Programat pentru luna decembrie, summit-ul va lua în discuţie cum să se acţioneze strategic.

Uniunea Europeană are nevoie de o reformă administrativă, de un act pentru reglementarea procedurilor administrative de distribuire a competenţelor şi anume de explicarea exactă a răspunsurilor la întrebări precum, cine, ce face? Criza actuală provoacă o dezbatere plină de sens despre viitorul instituţiilor europene.

Dan LUCA / Bruxelles