Dan LUCA – articol în ziarul Prahova – “Conectarea României la dezbaterea privind viitorul Uniunii Europene”

Într-o nouă corespondenţă de la Bruxelles pentru presa locală românească am abordat subiectul dezbaterilor despre viitorul Uniunii Europene, introducând câteva întrebări la care ar trebui să avem răspunsuri pentru a defini clar poziţionarea României în acest context.

Materialul integral, publicat de Ziarul Prahova, poate fi citit în continuare:

.................

Traversăm o perioadă în care dezbaterile legate de viitorul Uniunii Europene devin un subiect fierbinte, atât la Bruxelles, cât şi în alte capitale europene. Martin Schulz - preşedintele Parlamentului European, declara că vede “integrarea europeană” ca soluţie la problemele cu care se confruntă Uniunea în ultimii ani. Există voci care consideră federalismul în Europa ca fiind o direcţie greşită. De ce? Exemplul succesului modelului american din perioada hamiltoniană implică existenţa pârghiilor instituţionale necesare şi a delegării şi repartizării clare a competenţelor pentru gestionarea resurselor financiare.

Marea Britanie pare să se simtă “incomodată” de situaţiile în care nu poate decide, atunci când trebuie să urmeze hotărârile Bruxellesului. Discuţiile pentru renegocierea poziţiei Marii Britanii în UE vor influenţa semnificativ “faţa” Uniunii. De partea cealaltă, personalităţi “cu greutate” istorică, precum Jacques Delors, au considerat că Marii Britanii i s-ar putea oferi statutul de „membru asociat al UE”. În context, Berlinul este din ce în ce mai angajat pentru calea “europeană”. Discursul cancelarului Angela Merkel abordează tot mai frecvent tema integrării, cu accent pe beneficiile cetăţeanului european.

România este unul dintre cele 25 de state membre UE care au decis să semneze Tratatul Fiscal. Unde se plasează însă, România în dezbaterea despre viitorul instituţiilor europene şi al Uniunii Europene în general? Care este rolul cheie al României în acest proces de transformare, ce am putea câştiga şi care ar putea fi pierderile? Ce idei, ce bune practici ar putea sugera România pentru ameliorarea arhitecturii instituţionale şi a funcţionării UE? Ce dificultăţi a întâmpinat în scurta perioadă de 6 ani de membership? Ce soluţii ar fi pentru surmontarea lor? Cât poate influenţa interesul românesc dezbaterea despre viitorul Europei? Cum şi în ce mod? Care este acest interes în context european? Acestea sunt doar câteva întrebări care suscită interesul unei dezbateri la nivel intern în contextul descris anterior.

Ce va însemna pentru România, ca şi stat membru, un nou Tratat al UE? Vasile Puşcaş consideră că ar fi “o nouă şansă de a se europeniza intern sau o altă simulare de schimbare, doar pentru ca anumiţi lideri români să se asocieze cu unul sau altul dintre puternicii Europei”.

Noua guvernare din România a lansat deja dezbaterile pe tema unei noi Constituţii în România, dar şi în privinţa regiunilor de dezvoltare. Care vor fi aceste schimbări vom vedea, poate, deja în următoarele luni. Calibrarea actuală a portofoliilor din Cabinetul Ponta, axat, aşa cum spunea şi premierul, pe structura Comisiei Europene, denotă deja o nouă abordare, sectorială, atât de necesară stadiului actual al ţării noastre.

Credem că este foarte important ca dezbaterea despre România şi regiunile sale, ca orice dezbatere internă, să fie racordată la actuala dezbatere despre viitorul instituţiilor europene. Pentru că Europa nu mai este de mult timp politică externă, ci parte a politicii interne a fiecărui stat membru. De aceea, invităm la reflecţie şi dezbatere!

Dan LUCA / Bruxelles.