Dan LUCA – articol în ziarul Argeşul – “Lobby european şi Polonia”

Polonia a înţeles că fără o activitate de lobby susţinută la Bruxelles nu poate să ajungă la o poziţionare în UE conform cu potenţialul său. Am încercat să explic cititorilor ziarului Argeşul acest mecanism, în cel mai recent material, pe care îl redau integal şi în continuarea acestui mesaj:

...........

În contextul actualelor dezbateri, este inevitabil de ocolit o discuţie pe tema lobby-ului şi, în special, cea a lobby-ului european. Mă voi referi acum la poziţionarea sectorului privat în raport cu decidenţii europeni, comasaţi în special la Bruxelles.

O voce la Bruxelles pentru sectorul privat devine o chestiune esenţială, din mai multe perspective. În primul rând, pentru că acolo se decid din ce în ce mai multe lucruri care îl afectează – pozitiv sau negativ; în al doilea rând, pentru că şi omologii săi naţionali din Uniunea Europeană sunt din ce în ce mai prezenţi; şi, nu în ultimul rând, pentru că de multe ori contactele legislative utile se întrepătrund cu oportunităţi de business transnaţional.

Capitala naţională este importantă, ca şi relaţia cu autorităţile naţionale, dar să nu neglijăm Bruxelles-ul, unde se decide peste 75% din legislaţia aplicabilă în UE. “European” e noul “naţional”. Proactivitatea capitalului naţional e necesară deoarece de multe ori “ne sesizăm” prea târziu, nefiind reprezentaţi în oraş cum se cuvine, informaţional şi ca putere de lobby. Fără o informare promptă juridică, tehnică, economică, e greu de elaborat o poziţie naţională care să poată fi eficientă, ca proiecţie şi acţiune. Reprezentarea poate fi comună, la nivel de industrie sau per ansamblul economiei, la nivelul, de preferinţă, al tuturor patronatelor.

Capitalul francez se mişcă bine cu MEDEF-ul la Bruxelles (patronatul francez), la fel şi capitalul german, fie la comun (BDI), fie individual (la nivel de giganţi industriali, auto şi nu numai). E foarte important ca şi capitalul naţional să înţeleagă că un birou la Bruxelles sau o consultanţă externă nu sunt o investiţie “în eter”, ci o chestiune de supravieţuire pe termen mediu şi lung. Dacă nu ştii să anticipezi şi să influenţezi mediul decizional, nu ai un viitor sustenabil, căci eşti mereu luat prin surprindere.

Nu în ultimul rând, reţeaua contează, iar networkingul legislativ dă naştere de multe ori, prin colegi de interese europene, la oportunităţi economice. Se creează punţi de cooperare între capitalul naţional şi cel străin, nişe de export sau de investiţii, se dezvoltă în timp alianţe şi prietenii sustenabile.

Polonia a înţeles foarte bine acest joc european, în care capitala Europei joacă un rol pivot. Foarte transparent, pe pagina de web a Reprezentanţei Permanente a Poloniei la Uniunea Europeană sunt listate principalele entităţi poloneze active în polul de putere Bruxelles: patronatul, serviciile poştale, fermierii, căile ferate, telecomunicaţiile, agenţia de ştiinţă sau operatorii polonezi din domeniul petrolier, cu toţii au birouri permanente la Bruxelles.

Vizitez mult Varşovia în ultimii ani. Este interesant să urmăresc evoluţia acestei ţări şi racordarea sa la mecanismul Uniunii Europene. În Polonia, cei care conduc instituţii, corporaţii, patronate, sindicate, trusturi de presă, ONG-uri sau think-tank-uri sunt preocupaţi şi dezbat subiecte precum introducerea monedei euro în 2016, impactul bugetului 2014-2020 asupra politicii de coeziune sau despre sursele de energie. Polonia joacă perfect cartea sa de lider regional, pro-european, iar ţara este foarte bine racordată la dezbaterea europeană, dorind să confirme statutul său de “ţară mare a UE”, nu doreşte să fie la “periferia integrării europene”, ci în centrul acesteia, după cum spunea recent Piotr Serafin, Secretarul de Stat în Afaceri Europene, liderii polonezi demonstrând că sunt interesaţi de colaborarea cu instituţiile europene.

Dan LUCA / Bruxelles