Dan LUCA – articol în ziarul Argeşul – “Engleza de Bruxelles”

La Bruxelles au apărut propuneri de a declara engleza limbă oficială, alături de olandezã şi francezã. Din păcate, orice discuţie despre limbaj sau educaţie este de natură să declanşeze controverse într-o ţară unde problemele lingvistice sunt o componentă definitorie a vieţii politice.

Despre acestea scriam în noul articol apărut în ziarul Argeşul, în 19 noiembrie, material pe care îl redau integral şi în continuare:

……………

Nu cred că pentru cineva ar mai fi o noutate dacă aş afirma că engleza este limba folosită în toate dezbaterile internaţionale, în negocierile comerciale interstatale, în predarea cursurilor la instituţiile de învăţământ de prestigiu, în majoritatea cercurilor multiculturale. Şi la Bruxelles se întâmplă la fel. Nici nu putea să fie altfel!

Ministrul flamand al Educaţiei, Pascal Smet, susţinea recent că, dacă Bruxelles-ul aspiră să fie un oraş internaţional, acesta ar trebui să declare engleza limbă oficială a oraşului. “Pentru următorii 20 de ani, limba engleză va domina la nivel mondial. Este limba utilizată în lumea politică, în lumea diplomatică (? – n.r.), în sectorul turismului”, explica Smet pe marginea unui proiect lansat pentru a stimula educaţia multilingvistică în capitala belgiană şi în UE.

Conform cifrelor citate în planul său, plan numit “Marnix”, 63,2% dintre locuitorii din Bruxelles sunt vorbitori nativi de limba franceză, în timp ce mai puţin de 20% sunt nativi olandezi. Doar 2,5% au engleza ca limbă maternă, dar cu toate acestea, 29,7% dintre persoanele care locuiesc în capitala Belgiei sunt nevoite să vorbească limba engleză bine sau foarte bine, având în vedere natura muncii lor. “Aş dori să văd toată lumea care trăieşte la Bruxelles vorbind cel puţin o limbă comună, şi aceasta ar putea fi limba engleză”, a mai spus Smet.

Prin folosirea limbii engleze nu se doreşte eliminarea celorlalte limbi, însă, să fim serioşi, totul la nivel global se “stabileşte” în engleză. Planul Marnix propune predarea cursurilor în diferite limbi, inclusiv olandeză, franceză şi engleză, arătând exemplul Luxemburgului, unde educaţia multilingvă este bine stabilită. Dar, potrivit ministrului flamand Smet, principala problemă este lipsa profesorilor care vorbesc engleza suficient de bine. Mulţi expatriaţi care lucrează în sau în jurul instituţiilor UE de la Bruxelles sunt dornici de a-şi înscrie copiii în şcoli în limba engleză, dar opţiunile sunt limitate în prezent la şcolile europene.

Din păcate, orice discuţie despre limbaj sau educaţie este de natură să declanşeze controverse într-o ţară unde problemele lingvistice sunt o componentă definitorie a vieţii politice. Locuiesc în Bruxelles-ul european de 16 ani. Sunt în permanent contact cu expatriaţi, funcţionari din instituţiile europene, cu angajaţi din sectorul privat, europeni, români, dar nu numai. Ei sunt, majoritatea, cu studii superioare, bine plătiţi, sociabili, deci timpul trece rapid şi plăcut în acest amalgam de profile. Lucrând în diferite instituţii, în cele mai multe cazuri europeanul de Bruxelles intră prea puţin în contact cu belgienii.

Puţin peste jumătate dintre respondenţii care au participat la un recent studiu legat de viaţa a mai mult de 9.000 de cetăţeni europeni din Bruxelles au declarat că ar dori ca, în cazul administraţiei publice de acolo, să se vorbească mai mult limba engleză, fiind un handicap pentru cei care nu vorbesc franceza sau olandeza. Apropo de asta, în ultima vreme s-a schimbat şi abordarea francezilor faţă de limbile străine, inclusiv engleza. Aproximativ 80% dintre “francezii bruxellezi” au declarat că folosesc în principal limba engleză în relaţia cu alţi profesionişti UE de la Bruxelles, subliniind un sentiment crescând de pragmatism faţă de limbile străine.

Franceza rămâne, totuşi, şi ea o limbă încă utilizată pe scară largă la Bruxelles. Francezul Michel Soubies, un fost funcţionar al Comisiei Europene, care a răspuns şi el la sondajul amintit, a declarat că executivul UE ar trebui să lupte împotriva tendinţei de monolingvism pentru a reveni la ceea ce el a descris ca fiind “multilingvism controlat”, cu patru sau cinci limbi.

Dan LUCA / Bruxelles