Dan LUCA – articol în ziarul Prahova – “În ce limbă salutăm la Bruxelles?”

Trăind deja de 16 ani la Bruxelles am interacţionat în activitatea mea atât cu expaţi, implicaţi în afacerile europene, cât şi cu belgieni, însă chiar dacă limbile oficiale ale oraşului sunt franceza şi flamanda, engleza este mult mai utilizată aici. Au apărut chiar şi propuneri de a o adăuga ca şi limbă oficială.

Despre aceste subiect vorbeam în recenta corespondentă pentru ziarul Prahova, material pe care îl redau integral şi în continuare:

.............

Bruxellesul este oficial oraş bilingv, limba franceză şi limba flamandă fiind cele două limbi oficiale, de unde numele localităţii este Bruxelles în franceză şi Brussel în "neerlandeză". Franceza este limba majorităţii populaţiei precum şi cea mai utilizată limbă în discuţiile curente. Dar, dacă ne referim însă la Bruxelles, ca şi capitală a Uniunii Europene, problematica din punct de vedere lingvistic este puţin alta.

Ministrul flamand al Educaţiei, Pascal Smet, susţinea recent că, dacă Bruxellesul aspiră să fie un oraş internaţional, acesta ar trebui să declare engleza limbă oficială a oraşului. "Pentru următorii douăzeci de ani, limba engleză va domina ca limbă la nivel mondial. Este limba utilizată în lumea politică, în lumea diplomatică, în sectorul turismului", explica Smet, pe marginea unui proiect lansat pentru a stimula educaţia multilingvistică în capitala belgiană şi în UE.

Conform cifrelelor citate în planul său - Marnix - arată că 63,2% dintre locuitorii din Bruxelles sunt vorbitori nativi de limba franceză, în timp ce mai puţin de 20% sunt nativii olandezi. Doar 2,5% au engleza ca limbă maternă, dar cu toate acestea, 29,7% dintre persoanele care locuiesc în capitala Belgiei sunt nevoite să vorbească limba engleză bine sau foarte bine, având în vedere natura muncii lor. "Ceea ce aş dori să văd este ca toată lumea care trăieşte la Bruxelles să vorbească cel puţin o limbă comună, şi aceasta ar putea fi limba engleză", a mai spus Smet.

Prin folosirea limbii engleze, nu se doreşte eliminarea celorlalte limbi, însă, să fim serioşi, totul la nivel global se “stabileşte” în engleză, în toate dezbaterile internaţionale, în negocierile comerciale interstatale, în predarea cursurilor la instituţiile de învăţământ de prestigiu, în majoritatea cercurilor multiculturale, în turism.

Din păcate, orice discuţie despre limbaj sau educaţie este de natură să declanşeze controverse într-o ţară unde problemele lingvistice sunt o componentă definitorie a vieţii politice. Locuiesc în Bruxellesul european de 16 ani. Sunt în permanent contact cu expaţi, funcţionari din instituţiile europene, cu angajaţi din sectorul privat, europeni, români, dar nu numai. Ei sunt în marea lor majoritate cu studii superioare, bine plătiţi, sociabili, deci timpul trece rapid şi plăcut în acest amalgam de profiluri. Lucrând în diferite instituţii, în cele mai multe cazuri, europeanul de Bruxelles intră prea puţin în contact cu belgienii, iar aceştia nici nu sunt cei mai buni vorbitori de franceză sau olandeză – viaţa acestora se „personalizează“ în funcţie de specificul activităţii pe care o desfăşoară.

Puţin peste jumătate dintre repondenţii care au participat la un recent studiu, legat de viaţa a mai mult de 9.000 de cetăţeni europeni din Bruxelles, au declarat că ar dori ca, în cazul administraţiei publice de la Bruxelles, să se vorbească mai mult limba engleză, fiind un handicap pentru cei care nu vorbesc franceza sau olandeza.

Apropo de asta, am insistat şi eu pe faptul că diplomaţii români care ajung la Bruxelles trebuie să cunoască foarte bine limba engleză, să îi înţeleagă subtilităţile, negocierile fine fiind imposibil de realizat prin intermediul translatorilor.

Dan LUCA / Bruxelles