Dan LUCA – articol în ziarul Făclia – “Engleza bate franceza, la Bruxelles”

Chestiunile lingvistice pot deveni puncte pe agenda politică, iar la Bruxelles, controversele la acest capitol migrează între susţinerea multilingvismului şi declararea limbii engleze limbă oficială.

Pe această temă scriam în cel mai recent articol pe care l-am pregătit pentru ziarul Făclia:

 

............

Bruxelles-ul a devenit capitala “de facto” a Uniunii Europene, dezvoltînd o adevărată comunitate a actorilor europeni, un mozaic multinaţional, cumulînd 100.000 de oameni. Limbile oficiale ale oraşului sînt franceza şi flamanda, însă engleza este cel mai des utilizată, deşi în cele mai multe dintre cazuri, nu este vorba de una impecabilă.

Comisia Europeană, preocupată de menţinerea unui nivel acceptabil al limbii engleze în cadrul instituţiei, lansează şi actualizează periodic un “Ghid statistic al limbii engleze”, important pentru a evita exprimarea greşită şi înţelegerea incorectă a mesajelor transmise în discursurile susţinute la Bruxelles. Acesta este adresat traducătorilor, angajaţilor institutiilor europene, colaboratorilor externi, si oricui este preocupat de acest domeniu. Ghidul se întinde pe 94 de pagini şi stabileşte că limba oficială este engleza britanică.

Recent, ministrul flamand al Educaţiei, Pascal Smet, susţinea că, dacă Bruxelles-ul aspiră să fie un oraş internaţional, acesta ar trebui să declare engleza limbă oficială a oraşului. “Pentru următorii 20 de ani, limba engleză va domina la nivel mondial. Este limba utilizată în lumea politică, în lumea diplomatică, în sectorul turismului”, explica Smet pe marginea unui proiect lansat pentru a stimula educaţia multilingvistică în capitala belgiană şi în UE.

Conform cifrelor citate în planul său, plan numit “Marnix”, 63,2% dintre locuitorii din Bruxelles sînt vorbitori nativi de limba franceză, în timp ce mai puţin de 20% sînt nativi olandezi. Doar 2,5% au engleza ca limbă maternă, dar cu toate acestea, 29,7% dintre persoanele care locuiesc în capitala Belgiei sînt nevoite să vorbească limba engleză bine sau foarte bine, avînd în vedere natura muncii lor. “Aş dori să văd toată lumea care trăieşte la Bruxelles vorbind cel puţin o limbă comună, şi aceasta ar putea fi limba engleză”, a mai spus Smet.

Prin folosirea limbii engleze nu se doreşte eliminarea celorlalte limbi, însă, să fim serioşi, totul la nivel global se “stabileşte” în engleză. Planul Marnix propune predarea cursurilor în diferite limbi, inclusiv olandeză, franceză şi engleză, arătînd exemplul Luxemburgului, unde educaţia multilingvă este bine stabilită. Dar, potrivit ministrului flamand Smet, principala problemă este lipsa profesorilor care vorbesc engleza suficient de bine. Mulţi expatriaţi care lucrează în sau în jurul instituţiilor UE de la Bruxelles sînt dornici de a-şi înscrie copiii în şcoli în limba engleză, dar opţiunile sînt limitate în prezent la şcolile europene.

Din păcate, orice discuţie despre limbaj sau educaţie este de natură să declanşeze controverse într-o ţară unde problemele lingvistice sînt o componentă definitorie a vieţii politice. Locuiesc în Bruxelles-ul european de 16 ani. Sunt în permanent contact cu expatriaţi, funcţionari din instituţiile europene, cu angajaţi din sectorul privat, europeni, români, dar nu numai. Ei sînt, majoritatea, cu studii superioare, bine plătiţi, sociabili, deci timpul trece rapid şi plăcut în acest amalgam de profile. Lucrînd în diferite instituţii, în cele mai multe cazuri europeanul de Bruxelles intră prea puţin în contact cu belgienii.

Deşi franceza rămîne o limbă încă utilizată pe scară largă la Bruxelles, puţin peste jumătate dintre respondenţii care au participat la un recent studiu legat de viaţa a mai mult de 9.000 de cetăţeni europeni din Bruxelles au declarat că ar dori ca, în cazul administraţiei publice de acolo, să se vorbească mai mult limba engleză, fiind un handicap pentru cei care nu vorbesc franceza sau olandeza. Apropo de asta, în ultima vreme s-a schimbat şi abordarea francezilor faţă de limbile străine, inclusiv engleza. Aproximativ 80% dintre “francezii bruxellezi” au declarat că folosesc în principal limba engleză în relaţia cu alţi profesionişti UE de la Bruxelles, subliniind un sentiment crescînd de pragmatism faţă de limbile străine.

Dan LUCA / Bruxelles