Dan LUCA – articol în ziarul Prahova – “Inserţia României în UE: adaptarea la contextul actual”

Preocupat fiind de integrarea României în UE, am căutat mereu să descopăr cele mai bune variante pentru racordarea ţării la construcţia europeană. Câteva din ideile pe acest subiect le-am prezentat şi în noul articol publicat de ziarul Prahova.

Redau în continuare materialul integral, apărut vineri, 27 decembrie:

............

Încă din 2006 mă preocupa inserţia României în structura europeană, când am coordonat studiul “România în capitala Europei. De la succesul individual la un posibil succes global”. După 7 ani de la aderare, nu cred că ar strica să revenim puţin asupra a ceea ce era România înainte de 1 ianuarie 2007 şi ceea ce este acum.

Am grupat concluziile de atunci şi sugestiile pe care le-am făcut împreună cu românii din Bruxellesul european al anului 2007, şi majoritatea dintre ele cred că au rămas încă de actualitate, chiar dacă poate, la prima vedere, acest lucru surprinde. Susţin că pentru reprezentarea pertinentă şi constantă a României la Bruxelles este nevoie de un segment comunicativ foarte puternic, implicând în acest mecanism, pe lângă Reprezentanţa Permanentă, multe alte instituţii româneşti, dar şi sectorul privat, cel neguvernamental şi academic.

Oamenii de afaceri din România trebuie să înţeleagă că doar împreună, prin coagulare sectorială naţională, pot să reprezinte o voce credibilă la nivel european. Formarea structurilor industriale naţionale, alegerea democratică a reprezentanţilor, racordarea la federaţiile europene şi o prezenţă europeană activă este cheia succesului. Prezenţa fizică în Bruxelles este crucială pentru sectoarele româneşti cu valenţe de top european.

Reprezentanţele regionale din România, şi în special cele 8 regiuni de dezvoltare, trebuie să îşi intensifice prezenţa în Bruxelles, iar deschiderea reprezentanţelor permanente la Bruxelles trebuie luată în considerare pentru strategia pe termen mediu.

Presa românească trebuie să îşi definească în mod clar strategia, adaptată statutului României, de ţară membră a UE, ce se apropie de “vârsta maturităţii” în UE, având drepturi depline în a se implica în deciziile blocului comunitar. Informarea asupra dezvotărilor europene majore este deosebit de importantă, trecând peste informaţia de senzaţie care nu aduce de cele mai multe ori consistenţă dezbaterii. Investiţia în a avea jurnalişti acreditaţi în permanenţă la instituţiile europene este cheia către înţelegerea dinamicii politicilor europene, având un beneficiu indiscutabil asupra calităţii informaţiei.

Sectorul neguvernamental din România trebuie să îşi dezvolte progresiv afilierea la reţelele europene neguvernamentale, majoritatea cu sedii europene în Bruxelles. Vizibilitatea europeană este necesară în atragerea fondurilor atât de vitale proiectelor derulate. Şi, totodată, firmele de consultanţă din România trebuie să înţeleagă că au nevoie de o vizibilitate puternică în Bruxelles dacă emit pretenţii la fonduri europene de milioane. Universităţile din România trebuie să pună accent tot mai mare pe cercetare. Milioanele de euro alocate acestui sector în bugetul comunitar sunt accesibile, dar e nevoie de o informare în timp real şi de o pregătire a personalului calificat în asigurarea managementului proiectelor.

Partidele politice şi reprezentanţii acestora din Parlamentul European trebuie să încerce să aducă în oferta politică cât mai multe dezbateri politice europene, pe care să le proiecteze pe structura naţională sau chiar pe cea locală. Cetăţenii au nevoie de mesaje simple despre UE, iar funcţionarii şi parlamentarii europeni trebuie să îşi asigure rolul de intermediari între structurile europene şi cetăţenii români.

Românii sunt aşteptaţi în Bruxellesul european, fiind mare nevoie de implicarea acestora. Ei nu trebuie să ezite în a efectua vizite de informare, stagii de formare la Bruxelles sau în a studia politicile europene în instituţii academice din Bruxelles.

Dan LUCA / Bruxelles