Jurnal
de Dâmboviţa publica pe prima pagină a ediţiei de vineri, 27 decembrie,
articolul în care am încercat un bilanţ al anului 2013, ca punct de plecare
pentru preconizările pentru anul 2014, cu cele mai importante eveniment care
vor avea loc pe plan european.
Vă recomand materialul integral:
…………..
2014 este decisiv pentru următorii ani, cu
evenimente mari care vor trasa direcţiile viitoare la nivel european, având
influenţe semnificative şi asupra proiectelor naţionale: vom avea alegeri
europarlamentare în luna mai, intrăm într-un nou program de finanţare
(2014-2020), se insistă în demersurile pentru depăşirea crizei şi combaterea
şomajului, în special în rândul tinerilor, energia şi reindustrializarea fiind
în continuare printre priorităţi.
Încă de la începutul anului 2013 m-am
implicat şi am încercat să implic şi România în dezbaterile privind viitorul
UE. Peste 10 ani, Uniunea Europeană va arăta diferit, total diferit de ceea ce
este în prezent, iar strategia se negociază acum, atât la Bruxelles, cât şi în
principalele capitale europene. Croaţia a devenit a 28-a ţară a Uniunii
Europene şi, imediat după data de 1 iulie, poate nu întâmplător, se anunţa deja
că Serbia va începe oficial negocierile pentru aderarea la UE.
Uniunea
Europeană încearcă să transmită un mesaj general, acela că procesul de
extindere a UE este ceva real, palpabil. Croata a
devenit cea de a 24-a limbă oficială a Uniunii Europene, egală ca statut
juridic şi politic cu toate celelalte limbi oficiale ale UE. Noua intrare a
adus schimbări şi din punct de vedere al reprezentării în instituţiile
europene: Croaţia are acum 12 deputaţi europeni, comparativ cu România care are
33. Un nou fotoliu de comisar a fost alocat Croaţiei, acesta fiind ocupat de
Neven Mimica, ce se ocupă de portofoliul Protecţiei Consumatorilor.
În Consiliu,
Croaţia deţine 7 voturi, la fel ca Danemarca, Irlanda, Lituania, Slovacia şi
Finlanda, în timp ce România are 14. Croaţii vor putea participa la
concursurile EPSO pentru funcţionari, iar în următorii 4-5 ani, Croaţia va
umple probabil cota de ţară cu funcţionari europeni veniţi din această ţară.
Harta Uniunii Europene s-ar putea retrasa şi din alte cauze: liderii din Marea
Britanie au lansat discursuri privind apartenenţa la Uniunea Europeană, în timp
ce Scoţia şi Catalonia ne-au “reamintit” că ar putea deveni independente.
După ce
fotoliul Preşedinţiei UE a fost ocupat succesiv de Irlanda şi Lituania, pe
parcursul anului 2013, în 2014 urmează să preia această funcţie Grecia pentru
prima parte a anului, şi Italia pentru ultimele luni din 2014. Dacă analizăm anul
2013 cu un ochi spre Germania, unde alegerile naţionale din septembrie au
reconfirmat în funcţia de cancelar o figură impunătoare în dezbaterile
europene, în persoana Angelei Merkel, în prima parte a anului 2014 vor intra
mai mult în vizorul analiştilor europeni candidaţii propuşi de marile partide
pentru formarea noului Parlament European şi a Comisiei Europene.
Alegeri am avut şi în Italia, noul premier
italian insistând pe restabilirea încrederii italienilor în instituţiile
politice, prin implicarea în rezolvarea problemelor de zi cu zi ale oamenilor
şi pe crearea locurilor de muncă pentru şomeri.
Mişcările eurosceptice, care au apărut în
multe dintre statele Uniunii Europene, ameninţă să „acapareze” Parlamentul
European şi să distrugă Uniunea din interior. Şi în România euroalegerile
trebuie conştientizate ca fiind fundaţia pentru Noua Uniune Europeană. E
important cine ne va reprezenta la Bruxelles şi ce portofoliu vom deţine în
viitoarea Comisie.
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu