Lobby-ul la Bruxelles, văzut din România

Preşedinta Asociaţiei Registrului Român de Lobby, Laura Florea, explica într-un recent material Foreign Policy, ce presupune lobby-ul, şi unde se poziţionează lobby-ul românesc în prezent: “Bussiness-ul de lobbying este subsumat unui domeniu mai larg, care se numeşte public affairs - însemnând relaţiile instituţionale, în mod special. O parte a public affairs înseamnă lobbying, ceea ce semnifică influenţarea deciziilor privind politicile publice de către grupurile de interese. Dacă m-aţi fi întrebat acum trei ani v-aş fi zis că numeri firmele de consultanţă pe degetele de la o mână, acum poate că aş zice pe degetele de la două mâini, dar... nu mai mult de atâta. Firmele au început să se preocupe de zona asta începând cu 2006, 2007. Adică după ce am aderat la Uniunea Europeană. Bruxelles-ul este din ce în ce mai aproape de noi, ei au nevoie de reprezentare în România, noi avem nevoie de reprezentare acolo. Dar domeniul se află încă la început”.

Acelaşi material subliniază că “peste 30% din legile naţionale şi reglementările statelor membre derivă din legislaţia europeană. Ponderea este de 60% în probleme de mediu şi de 80% pentru problemele economice. Dacă în 1985 erau aproximativ 650 de lobbyişti la Bruxelles, astăzi sunt 15-20.000 de lobbyişti care influenţează instituţiile UE”.

Blogul de faţă găzduieşte ample materiale pe acest subiect:

Lobby mai transparent la Bruxelles

Despre lobby cu un fost europarlamentar român

“Calitatea lobby-ului de la Bruxelles”

“Voci pentru capitalul românesc la Bruxelles”

”Peste 75% din legislaţia aplicată în România îşi are originea la Bruxelles”

Dan LUCA / Bruxelles