Adresându-mă
cititorilor cotidianului Jurnal
de Dâmboviţa, am dezbătut, în noua corespondenţă, situaţia românilor din
Diaspora, care nu de puţine ori au fost umiliţi în faţa colegilor de alte
naţionalităţi.
Puteţi citi în
continuare materialul publicat vineri, 7 februarie:
............
Nu că aş fi
fost de acord înainte de 1 ianuarie 2014 cu reacţiile exagerate ale anumitor
„personalităţi europene”, fie ele britanice sau de orice altă naţionalitate, cu
privire la exodul românilor după deschiderea pieţei muncii în toate statele UE,
dar iată că realitatea a confirmat îngrijorarea nefondată a acestora.
Activez în
lumea afacerilor europene de 20 de ani acum şi acum este pentru prima dată când
românul are aceleaşi şanse pentru un loc de muncă în Bruxelles-ul european
precum ceilalţi colegi europeni. Este un loc pe care îl merităm. Românul îşi
face treaba aşa cum trebuie, este muncitor, conştiincios şi apreciat.
Activitatea
românilor în mediul european a fost perturbată de problema dreptului la muncă,
atât în Belgia, cât şi în celelalte ţări unde restricţiile au fost prelungite
încă pe perioada acestor 7 ani. România a pierdut enorm prin acest blocaj şi
este datoria noastră de a semnala acest moment prielnic pentru români şi
România.
Românii au
pregătirea necesară pentru a lucra în sectorul privat al afacerilor europene
şi, chiar în ciuda restricţiilor impuse, aproximativ 500 dintre compatrioţi
desfăşoară deja o astfel de activitate în companii multinaţionale, federaţii,
asociaţii, media, companii de lobby şi think tank-uri. Majoritatea însă au fost
umiliţi în faţa colegilor, având în fiecare an de întocmit un dosar pentru a-l
prezenta autorităţilor belgiene în speranţa obţinerii permisului de muncă
pentru anul respectiv.
În decursul
acestor ani am cunoscut români care muncesc şi în alte sectoare, în menaj,
construcţii, şi alimentaţie publică, şi aceştia nu merită să fie marginalizaţi
din cauza unor evenimente mai puţin demne. Trebuie să recunoaştem, fiecare
pădure are uscăturile ei, însă nu putem reduce astfel o întreagă naţiune la un
stereotip!
Cu argumente
pertinente în acest sens au venit în faţa compatrioţilor lor şi membrii
organizaţiei Pro Europa, înfiinţată în primăvara anului trecut de Julian
Priestley, fost secretar general al Parlamentului European timp de zece ani.
Formată din câteva sute de cetăţeni britanici din mediul de afaceri şi din
instituţiile europene, „Pro Europa” îşi propune o campanie de schimbare a
imaginii românilor şi bulgarilor care vor să meargă să muncească în Marea
Britanie, folosind în acest sens articole şi înregistrări video care relatează
poveştile românilor integraţi şi ale britanicilor care au intrat în contact cu
ei.
Fiind invitat
la reuniuni pentru a-mi spune punctul de vedere despre impactul real al
ridicării restricţiilor de pe piaţa muncii, subliniam faptul că statisticile şi
logica demonstrează că un exod al românilor în Marea Britanie după 1 ianuarie
2014 nu se va întâmpla, pentru că sunt şi alte ţări europene unde românii au
avut şi până acum libertatea de a munci. Exemplul Italiei este elocvent. Peste
tot, românul este respectat, munceşte, ia credite, cumpără locuinţe şi îşi
plăteşte obligaţiile financiare.
Felicit
iniţiativa „Pro Europa”, care este importantă în special pentru că a pornit de
la Bruxelles, oraş suprapolitizat, unde apariţiile mediatice şi declaraţiile
anumitor politicieni britanici sunt analizate cu mare atenţie. Mă bucur că un
grup influent de britanici din capitala Europei ia atitudine, prezentând
compatrioţilor care este situaţia reală.
Dan LUCA /
Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu