Dan LUCA – articol în ziarul Argeşul – “Muncitorii români în străinătate – mai multe perspective”

Ȋn materialul publicat marţi, 4 februarie de ziarul Argeşul, m-am oprit asupra situaţiei muncitorilor români din străinătate, un subiect intens dezbătut odată cu eliminarea restricţiilor pe piaţa forţei de muncă în toate statele Uniunii Europene.

Redau în continuare ideile asupra cărora am insistat:

...........

După manifestările exagerate din partea unor lideri europeni cu privire la eliminarea restricţiilor pe piaţa muncii pentru români şi bulgari, au început să apară şi răspunsuri cu argumente concrete – întărite de realitatea faptică – ale celor care privesc acest fenomen mult mai obiectiv.

Cum foarte bine sublinia comisarul european însărcinat cu Afaceri Sociale, László Andor, muncitorii români şi bulgari “vin să completeze muncitorii locali şi tind să nu ia locurile de muncă ale muncitorilor din ţara gazdă”, explicând că, pe lângă faptul că aceştia contribuie la dezvoltarea economiei în respectivele ţări, “legislaţia europeană conţine garanţii precise care impiedică cetăţenii să abuzeze de regimurile securităţii sociale în alte ţări ale Uniunii”.

Recent am fost invitat să-mi exprim punctul de vedere cu privire la impactul real al ridicării restricţiilor de pe piaţa muncii la o şedinţă a “Pro Europa”, un grup de câteva sute de britanici din Bruxelles ce militează pentru susţinerea proiectului european. Britanicii s-au implicat inclusiv într-o campanie de prezentare a situaţiei reale din ţara de origine, apropo de acest subiect ce concluziona clar că românii nu sunt un pericol pentru Regatul Unit şi mă bucur că britanici influenţi au luat atitudine.

Nu cred că pot fi acuzat de subiectivitate dacă susţin că inclusiv în Bruxelles-ul european am avut de pierdut din cauza prelungirii restricţiilor tranzitorii pentru aceşti 7 ani de la aderare, performanţele ţării în Uniunea Europeană fiind perturbate. Românii au pregătirea necesară pentru a lucra în sectorul privat al afacerilor europene şi, chiar în ciuda restricţiilor impuse, aproximativ 500 dintre compatrioţi desfăşoară deja o astfel de activitate în companii multinaţionale, federaţii, asociaţii, media, companii de lobby şi think tank-uri. Majoritatea însă au fost umiliţi în faţa colegilor, având în fiecare an de întocmit un dosar pentru a-l prezenta autorităţilor belgiene, în speranţa obţinerii permisului de muncă pentru anul respectiv.

Creşterea numărului de români care muncesc în Bruxelles-ul european ar fi utilă, deoarece interesele României ar fi mai bine reprezentate. În Bruxelles sunt peste 3.000 de federaţii industriale europene care îşi promovează interesele. Sunt peste 100 de evenimente pe zi. Acolo se fac şi se desfac alianţe, coaliţii. Ar fi foarte bine dacă România ar fi mai bine reprezentată, să fie o prezenţă activă. Cred că totodată ar trebui să crească numărul românilor care activează în mediul privat.

Dacă este să mă refer strict la judeţul Argeş, acum după ridicarea restricţiilor, celor 25 de români care lucrează la Bruxelles în instituţii europene li se vor putea alătura mult mai mulţi compatrioţi, având în vedere facilitatea angajărilor în sistemul privat. Discutând cu aceştia periodic vom afla cum pot ajuta judeţul din care provin, fiind în poziţii cheie şi putând fi consultaţi pe diferite probleme. Deci este important să fie stabilite nişte contacte directe cu ei.

Dan LUCA / Bruxelles