Ȋn materialul
publicat marţi, 4 februarie de ziarul
Argeşul, m-am oprit asupra situaţiei muncitorilor români din străinătate,
un subiect intens dezbătut odată cu eliminarea restricţiilor pe piaţa forţei de
muncă în toate statele Uniunii Europene.
Redau în continuare ideile asupra
cărora am insistat:
...........
După manifestările exagerate din partea unor lideri
europeni cu privire la eliminarea restricţiilor pe piaţa muncii pentru români
şi bulgari, au început să apară şi răspunsuri cu argumente concrete – întărite
de realitatea faptică – ale celor care privesc acest fenomen mult mai obiectiv.
Cum foarte bine sublinia comisarul european însărcinat
cu Afaceri Sociale, László Andor, muncitorii români şi bulgari “vin să
completeze muncitorii locali şi tind să nu ia locurile de muncă ale
muncitorilor din ţara gazdă”, explicând că, pe lângă faptul că aceştia
contribuie la dezvoltarea economiei în respectivele ţări, “legislaţia europeană
conţine garanţii precise care impiedică cetăţenii să abuzeze de regimurile
securităţii sociale în alte ţări ale Uniunii”.
Recent am fost invitat să-mi exprim punctul de vedere
cu privire la impactul real al ridicării restricţiilor de pe piaţa muncii la o
şedinţă a “Pro Europa”, un grup de câteva sute de britanici din Bruxelles ce
militează pentru susţinerea proiectului european. Britanicii s-au implicat
inclusiv într-o campanie de prezentare a situaţiei reale din ţara de origine,
apropo de acest subiect ce concluziona clar că românii nu sunt un pericol
pentru Regatul Unit şi mă bucur că britanici influenţi au luat atitudine.
Nu cred că pot fi acuzat de subiectivitate dacă susţin
că inclusiv în Bruxelles-ul european am avut de pierdut din cauza prelungirii
restricţiilor tranzitorii pentru aceşti 7 ani de la aderare, performanţele
ţării în Uniunea Europeană fiind perturbate. Românii au pregătirea necesară
pentru a lucra în sectorul privat al afacerilor europene şi, chiar în ciuda
restricţiilor impuse, aproximativ 500 dintre compatrioţi desfăşoară deja o
astfel de activitate în companii multinaţionale, federaţii, asociaţii, media,
companii de lobby şi think tank-uri. Majoritatea însă au fost umiliţi în faţa
colegilor, având în fiecare an de întocmit un dosar pentru a-l prezenta
autorităţilor belgiene, în speranţa obţinerii permisului de muncă pentru anul
respectiv.
Creşterea numărului de români care muncesc în
Bruxelles-ul european ar fi utilă, deoarece interesele României ar fi mai bine
reprezentate. În Bruxelles sunt peste 3.000 de federaţii industriale europene
care îşi promovează interesele. Sunt peste 100 de evenimente pe zi. Acolo se
fac şi se desfac alianţe, coaliţii. Ar fi foarte bine dacă România ar fi mai
bine reprezentată, să fie o prezenţă activă. Cred că totodată ar trebui să
crească numărul românilor care activează în mediul privat.
Dacă este să mă refer strict la judeţul Argeş, acum
după ridicarea restricţiilor, celor 25 de români care lucrează la Bruxelles în
instituţii europene li se vor putea alătura mult mai mulţi compatrioţi, având
în vedere facilitatea angajărilor în sistemul privat. Discutând cu aceştia
periodic vom afla cum pot ajuta judeţul din care provin, fiind în poziţii cheie
şi putând fi consultaţi pe diferite probleme. Deci este important să fie
stabilite nişte contacte directe cu ei.
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu