Prezenţa fizică şi implicarea în
definirea legislaţiei europene la Bruxelles este importantă pentru a creşte în
Uniunea Europeană. Despre acest subiect scriam în cel mai recent articol
pregătit pentru ziarul
Argeşul.
Redau în continuare materialul
publicat marţi, 25 martie:
...........
Insist mult pe faptul că o prezenţă la Bruxelles, cu
caracter de informare sau reprezentare, e esenţială pentru a face faţă
provocărilor legislative şi presiunilor pieţei europene şi internaţionale.
România va face un mare pas înainte spre calitatea de “membru adult al Uniunii
Europene”, când va înţelege acest lucru. E important să nu ne prindă încă
“adolescenţi europeni” preşedinţia română a UE în 2019. Putem să depăşim până
atunci frica de a vorbi deschis despre lobby-ul european, pentru că este absolut
normal să-ţi aperi interesele, argumentat. Nu e nimic imoral în asta.
Dar să nu uităm că Bruxelles-ul înseamnă, dincolo de
pol legislativ şi fonduri europene, şi o oportunitate de business. Ca orice
oportunitate însă, nu se întinde singură în faţa oricui e interesat de un “tun
rapid”, ci rămâne apanajul cunoscătorilor şi a celor cu viziune pe termen mediu
şi lung.
La Bruxelles sunt prezente toate interesele care
contează în Europa, de la cele industriale la cele sindicale, de la cele
internaţionale la cele locale, de la cele politice la cele de societate civilă.
Iar în amalgamul politico-legislativ se găsesc mereu interese de business, căci
business-ul este influenţat de calitatea legislaţiei şi e normal să fie
preocupat într-un parcurs legislativ de succes. Pentru un asemenea parcurs, nu
poţi reuşi de unul singur: asta înseamnă apelul la consultanţi cu experienţă în
oraş, în afaceri publice, dar şi ca expertiză tehnică; practic, oameni care să
poată traduce clar şi răspicat impactul unei decizii legislative asupra unei
industrii şi implicit, prin locurile de muncă, efectele asupra oamenilor. Dar
un parcurs de succes mai înseamnă şi o politică de alianţe.
Ţinând cont de aceste pârghii aflate la dispoziţie,
interesele româneşti, fie ele industriale sau de alt fel, ar avea de câştigat.
Fie prin apelul la consultanţă în afaceri europene pentru a-şi maximiza
interesele (această consultanţă însemnând apelul la oameni cu contacte, cu reţea,
în oraş), fie prin alianţe cu omologi, persoane juridice sau personalităţi.
Alianţa dă naştere la solidaritate şi la maximizarea potenţialului de
colaborare: cu un aliat legislativ faci şi business şi găseşti noi oportunităţi
de colaborare. De asemenea, prietenia se ţine cu obraz, prin vizite, prin
contribuţii de substanţă la dezbateri, prin sprijin în momente cheie, prin
participare sau organizare comună de evenimente; ochii care nu se văd se uită.
Important este însă a se ţine cont de sfaturile experţilor
europeni şi de greşelile făcute în trecut, cu focalizarea resurselor spre
strategii concrete. După cum arăta documentul oficial dat publicităţii,
“provocărilor de dezvoltare economică nu li se poate răspunde fără o strategie
coerentă de competitivitate, cuprinzând suportul public pentru operatorii
economici, dar şi prin politici de cercetare şi inovare şi investiţii în
capitalul uman”.
Trebuie să recunoaştem că rata de absorbţie a
fondurilor europene a depăşit 33% la finele anului trecut, însă, încă mulţi
dintre cei tentaţi a le accesa trec repede de la extaz la agonie, gândindu-se
la procesul birocratic. Preocuparea pentru simplificarea obţinerii fondurilor
comunitare este o prioritate atât pentru autorităţile europene, cât şi pentru
cele naţionale.
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu