joi, 24 aprilie 2014

Dan LUCA – articol în ziarul Făclia – “Ce va urma după alegerile 25 mai 2014?”

Recent ziarul Făclia publica opinia mea legată de evenimentele ce vor precede alegerile din luna mai, şi câteva din principalele puncte de pe viitoarea agendă UE, inevitabil cu mare accent pe energie.

Puteţi citi în continuare materialul apărut joi, 24 aprilie:

..........

Rezultatul europarlamentarelor va influenţa componenţa următoarei Comisii Europene. Cu o remarcă – trecîndu-i în revistă pe candidaţii marilor partide europene, Juncker (PPE), Schulz (PSE), Verhofstadt (ALDE), Bove, Keller (Verzi), Tsipras (GUE), cu excepţia ultimului dintre aceştia, toţi candidaţii provin din cele şase state fondatoare ale UE.

Recentul Summit European a fost dedicat situaţiei din Ucraina şi Crimeea şi s-a axat spre noile abordări ale politicii energetice a UE în contextul tensionării relaţiei cu Rusia. S-au rostit cuvinte grele. Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European, preciza: „Criza din Ucraina face să reapară ameninţarea unui RĂZBOI în Europa?. Concluziile conflictului din regiune le vedem şi le putem lega de politica energetică.

În primăvara anului trecut am participat la European Business Summit, unde politica de energie a fost cap de listă; se insista pe faptul ca în Europa energia este de 4 ori mai scumpă decît în Statele Unite şi se făcea apel la o mai mare deschidere pentru gazele de şist şi alte surse. Acum, discuţiile din mai 2013 au mai mult sens. Cancelarul german Angela Merkel a afirmat chiar recent că importul de gaze naturale din Statele Unite ar putea fi o opţiune pentru ţările europene care încearcă să-şi diversifice sursele de aprovizionare cu energie. Astfel, pachetul Climă şi Energie 2030 se repune pe tapet, cu o orientare din ce în ce mai mare spre independenţa energetică faţă de Rusia, iar gazele de şist sînt una dintre soluţiile care apar în prim plan în această poză. Apropo de Acordul Transatlantic, se observă că relaţiile Uniunii cu SUA sînt mult mai bune, însă acesta implică negocieri foarte tehnice şi aşteptăm să vedem părerea experţilor sectoriali.

Pe agenda UE apar numeroase ricoşeuri, inclusiv pentru România. Putem vorbi despre Republica Moldova, despre care s-ar putea să o avem membră a Uniunii Europene în 2019.

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Viviane Reding, a solicitat ca ideea unei “adevărate uniuni politice” să figureze pe agenda alegerilor europene din această primăvară. “Avem nevoie să creăm Statele Unite ale Europei, cu Comisia în calitate de guvern, alături de două camere — Parlamentul European şi un ‘Senat’ al statelor membre”, preciza doamna Reding. Comentariile comisarului Reding ilustrează prăpastia tot mai mare între o Europă care doreşte o uniune tot mai strînsă şi o Mare Britanie care exercită presiuni pentru a reduce puterile UE.

Controverse există şi sînt normale într-un an electoral, euroscepticismul este ceva real, însă de ceea ce trebuie să fim conştienţi este că, pe lîngă faptul că în urma alegerilor europene se va decide cine va conduce Parlamentul European, Comisia Europeană, se va decide de fapt ce se va întîmpla în următorii 10-15 ani la nivel european.

Sînt probleme precum: încălzirea globală, foametea, sărăcia etc., care nu se pot soluţiona prin implicarea individuală a statelor, ci doar prin conciliere şi cooperare. De asemenea, în dezbaterile legate de contextul economic actual, este foarte des folosit termenul de liberalizare a comerţului sau a liberului schimb. Luînd în calcul toate acestea, se conştientizează tot mai mult nevoia reglementărilor extinse dincolo de graniţele statelor-naţiune, dar şi dincolo de legislaţia europeană. Ce e cert, vom trăi “reforme” semnificative, noi, dar mai ales copiii noştri.

Dan LUCA / Bruxelles

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu