Dezbaterile legate de Registrul
Transparenţei lobby-ului la Bruxelles a revenit în atenţia celor implicaţi, cu
paşi din ce în ce mai concreţi spre obligativitatea înregistrării grupurilor de
interese.
Despre acest subiect scriam în cel
mai recent articol pe care l-am pregătit pentru Calea
Europeană:
...............
Bruxelles este
estimat a fi cel de-al doilea mare oraș din lume ca număr al grupurilor de
interese, după Washington, cu toate că definiţiile de lobby pot varia în cele
două continente.
Uniunea Europeanã
caută modalităţi de a încuraja implicarea părţilor interesate – ONG-uri,
societatea civilă și reprezentanţii mediului de afaceri – în procesul de luare
de decizie, concomitent cu eforturi
de creștere a transparenţei. Reglementarea relaţiei instituţiilor Uniunii
Europene cu reprezentanţii grupurilor de interese vizează transparenţa
actului de guvernarea şi instrumente de reglementare. Din iunie 2011, avem
Comisia Europeană şi Parlamentul European convenind asupra procedurii de
unificare a Registrului Transparenţei. De asemenea Consiliul e mai mult
favorabil acum în a se alătura celor două instituţii în procedură. Totodată,
Parlamentul European a stabilit, în 2012, un nou cod de conduită pentru
deputaţii europeni pentru care au fost adoptate măsuri de punere în aplicare în
aprilie 2013. Acestea clarificau și stabileau în detaliu dispoziţiile privind
acceptarea de cadouri și invitaţii oferite deputaţilor europeni de către părţi
terţe.
La nivel european
au existat diverse dezbateri legate de propunerile ca grupurile de interese
care încearcă să influenţeze factorii de decizie din UE să divulge detalii cu
privire la buget și metodele lor de a acţiona. Registrul UE de transparenţa
face parte din seria de inovaţii menite să consolideze transparenţa și
deschiderea în elaborarea politicilor europene. Recent, Parlamentul European a
aprobat reguli mai stricte și a solicitat Comisiei să facă registrul de lobby
al UE obligatoriu până în anul 2017.
Cu o majoritate
covârșitoare de 646 din 667 de voturi exprimate, Parlamentul
European a aprobat recent noi măsuri care vor face viaţa mai dificilă
pentru reprezentanţii grupurilor de interese care nu sunt înregistrate în
registrul UE de transparenţă. Parlamentul va implementa un nou set de reguli,
în scopul de a încuraja grupurilor de interese să se înscrie în Registru. Aşa
cum s-a propus în repetate rânduri, acestea includ restricţionarea accesului la
clădirile Parlamentului pentru organizaţiile non-înregistrate, precum şi
facilitarea accesului la informaţie pentru lobby-iștii înregistraţi,
permiţându-le să participle la evenimentele organizate în Parlament mult mai
ușor și de asemenea să aibă acces la audierile publice.
Atât reprezentanţi
ai Parlamentului, cât și din partea grupurile de interese au solicitat în mod
repetat ca Registrul de transparenţă sa devina obligatoriu, dar această măsură
necesită acordul statelor membre. Deși Comisia Europeană a evitat problema în ultimele
luni, deputaţii europeni solicită acum Comisiei să pregătească o propunere până
la sfârșitul anului 2016, ceea ce ar face înregistrarea obligatorie pentru
grupurile de interese cu sediul la Bruxelles.
Propunerea Comisiei
Europene va cere statelor membre să sprijine în unanimitate, un astfel de
registru, pe baza articolului 352 din Tratatul UE. Dacă statele membre UE se
dovedesc a fi de acord, Registrul ar putea deveni obligatoriu până în 2017. În
schimb, dacă nu, o revizuire completă a acestuia este prevăzută în 2017.
Vicepreședintele
Parlamentului European responsabil pentru procesul de revizuire, Rainer
Wieland, declara că dacă se doreşte mai mult control, bazat nu doar pe plângeri
sau cazurile semnalate de outsideri, e nevoie de mai multe resurse.
Deşi încă
neobligatoriu, Registrul a crescut considerabil, intrat în vigoare în iunie
2011, până în prezent s-a bucurat de aproximativ 6.000 de intrări, ceea ce
reprezintă o valoare estimata de 75% din reprezentanţii mediului de afaceri de
la Bruxelles şi 60% din ONG-uri.
O serie de
organizații sunt implicate în promovarea transparenței în lobby-ul european:
·
Asociația Europeană a Consultanţilor în
Afaceri Publice (EPACA), organizaţia
reprezintă firmele de consultanţă care derulează activităţi de lobby la
instituțiile UE, a pus în aplicare un “cod de conduită EPACA” la care mai multe
firme cu sediul la Bruxelles s-au înscris.
· Un alt cod de conduită a fost înființat de
către Societatea Profesioniștilor în Afaceri Europene (SEAP). SEAP se bazează pe calitatea de membru
individual (de consultanță, asociațiile profesionale și corporații), în timp ce
membrii EPACA sunt firmele de consultanţă în sine.
· The Transparency International – European
Union Liaison Office (TI-UE),
este o organizație non-profit internațională cu sediul la Bruxelles, parte a
mișcării globale de Transparency International.
· The Alliance for Lobbying Transparency and
Ethics Regulation (ALTER-EU) este o
coaliţie de 200 de organizaţii implicate în monitorizarea lobby-ului
corporatist la nivel european.
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu