Dan LUCA – articol în ziarul Prahova – “Scurtă radiografie a presei de la Bruxelles”

În cea mai recentă corespondenţă pregătită pentru ziarul Prahova descriam cam care este tabloul actual al presei de la Bruxelles, cu modificările care au apărut în ultimii ani, pe măsura noilor tendinţe în materie de tehnologie.

Puteţi citi mai jos materialul apărut miercuri, 23 aprilie:

..........

E clar că ai nevoie de o adevărată hartă a Bruxellesului european pentru a înţelege structurile emergente din capitala comunitară. Corespondenţii de la Bruxelles încearcă să monitorizeze un sistem prin hăţişurile de informaţie instituţională şi noninstituţională. Desigur, frica de propagandă este uriaşă, iar presa începe să “sufle şi în iaurt”, plictisită de o informaţie tehnică, digerată cu greutate de specialişti, ce să mai vorbim de publicul larg. “Săptămâna de Bruxelles” este importantă pentru a înţelege cum funcţionează la modul concret mecanismul deciziilor europene.

La fel cum, în cazul tinerilor pasionaţi de studii europene, sugeram pentru mediul academic vizite prin care studenţii să vadă cum sunt reprezentate la Bruxelles statele şi regiunile, sub ce formă îşi prezintă interesele corporaţiile şi grupurile de interese, care sunt abordările corespondenţilor de presă. Constat cu mare bucurie că jurnalistul român doreşte să ştie ce este în agenda europeană, să afle mai multe de la experţii instituţionali şi din sectorul privat despre viziunea lor. Din păcate, e prea multă abundenţă de experţi globali români care intră pe posturi de televiziune în special, fără a avea habar de realitatea europeană. Este un moment prielnic pentru a conecta experţii pe politici sectoriale europene din România cu presa românească, pentru a discuta cu adevărat integrarea europeană, cel puţin acum la ceas de alegeri europene.

Trebuie găsită şi o formulă de formare continuă a jurnaliştilor specializaţi pe problematica europeană, iar Bruxellesul trebuie să fie în această matrice. Nu e de mirare că Bruxellesul este cel mai mare pol de presă din lume, dacă luăm în considerare numărul evenimentelor care au loc aici, dar mai ales importanţa deciziilor care se nasc în urma lor, şi rezonanţa pe care o au asupra vieţii fiecărui cetăţean al Europei. Populaţia dă semne de nemulţumire tot mai puternice faţă de alianţa tradiţională dintre tehnocraţi si liderii politici, care o pun în faţa unor hotărâri deja luate. Se manifestă un climat de profundă neîncredere reciprocă între clasa politică şi populaţie. E nevoie să învăţăm să luăm în considerare ceea ce este important, iar mediul politic şi cel administrativ să includă capitalul uman în ecuaţie. Se simte că presa europeană are din ce în ce mai mult în vedere această abordare globală.

Treptat, profilul ziaristului acreditat la Bruxelles s-a schimbat. El devine acum expertul în problematica europeană, care află în timp util informaţia lansată de “piaţa bruxelleză”, dar şi o analizează, prezentând redactorilor din sediul central articole elaborate, personalizate pentru publicaţia care le-a solicitat serviciile. Mai sunt şi alte schimbări: dacă acum 10 ani majoritatea jurnaliştilor acreditaţi la Bruxelles lucrau în presa tipărită, în 2012 a rămas doar un procent de 40% din total, în prezent diferenţa fiind compensată cu creşterea reprezentanţilor media exclusiv online, TV şi a agenţiilor de presă. Numărul corespondenţilor de la Bruxelles a crescut în mod constant în ultimele patru decenii - şi continuă să crească, în ciuda crizei. Conform celor mai recente cifre oficiale, existau 1022 de jurnalişti acreditaţi la Comisia Europeană în septembrie 2013.

Dan LUCA / Bruxelles