Existã sau nu cetãţeni de mâna a doua în UE?

La finele anului trecut, centrul de cercetare al Oficiului de plasare a forţei de muncă din Germania publica “Monitorul Imigrării din Bulgaria şi România”. E drept, aşa cum sublinia Dani Rockhoff, într-o corespondenţă, prin măsurile adoptate de unele state membre de ţinere în frâu a imigării, “s-a dat apă la moară naţionaliştilor din Uniune, care au reuşit, până acum cu succes, să ţină România departe de spaţiul Schengen. Ceea ce, în fond, înseamnă un statut de „cetăţeni de mâna a doua” din UE”.

În fapt, extinderea libertăţii pe piaţa muncii a însemnat intrarea în legalitate a unui număr semnificativ de români care munceau în afara graniţelor ţării. Conform concluziilor cercetătorilor, numărul românilor nou-înregistraţi anul trecut pe piaţa muncii nu reflectã exclusiv numărul românilor nou-veniţi, ci, este vorba despre creşterea semnificativă a gradului de ocupare a cetăţenilor români şi bulgari care trăiau deja în Germania şi care s-au folosit de noile şanse de angajare, create prin extinderea libertăţii de mişcare.

Chiar și activitatea României în Bruxelles-ul european a fost perturbatã de dreptul de munca al cetãţenilor români în Belgia.

Dan LUCA / Bruxelles