Vacanţã de Crãciun: 50, Cluj, Budapesta şi trenul nostalgiei…

Dupã un an intens, ieşirea din cotidian ajutã reîncãrcarea bateriilor pentru un nou an. Crãciunul este perioada perfectã pentru petreceri în familie, iar dacã reuşeşti sã interacţionezi atât cu copiii, cât şi cu pãrinţii în acelaşi timp, premizele unei vacanţe reuşite sunt atinse.

În scurt timp, în doar 6 zile, am reuşit sã sãrbãtorim împreuna cei 50 de cãsãtorie pentru pãrinţii mei, sã petrecem Crãciunul la Cluj, sã vizitãm cu copiii Budapesta, dar şi sã îmi rãscolesc amintiri plãcute pe ruta Cluj-Budapesta.

Sunt norocos şi fericit cã pãrinţii mei au ajuns la borna 50 a mariajului lor. Dinamici, glumeţi, plini de viaţã – aşa i-am regãsit la masa de pe 26 decembrie 2019. Înconjuraţi de cei 2 copii (Mirela, Dan), 5 nepoţi (David, Victor, Emma, Alexia, Fiona), dar şi de naşa lor de cãsãtorie (Sabina), ne-am amintit de momentele plãcute ale vieţii.

Clujul de Crãciun aratã bine. Târgul de Crãciun este cel mai frumos de când a existat oraşul. Aceastã perioadã a anului poate sã fie exploatatã mai bine, având în vedere cã majoritatea hotelelor sunt goale, iar restaurantele sunt pe cota de avarie. Propun chiar o campanie de genul ″E fain la Cluj de Crãciun″.

Budapesta e magicã. O croazierã pe Dunare în ceas de noapte, spectacolul podurilor, Castelul Buda, panorama de pe muntele Gellert, clãdirea Parlamentului Ungar, gulaşul şi plãcinta de la Langos Papa sunt programul perfect pentru douã zile în capitala maghiarã. Mã bucur sã revãd oraşul pe care l-am admirat prima datã în 1985 cu mama mea, dar şi în 1995 cu prilejul Adunãrii Generale a Studenţilor Europeni (Agora – AEGEE-Europe).

Câteva cuvinte şi despre legatura feroviarã între Cluj şi Budapesta. Aici parcã timpul a stat în loc. Cei 350 Km sunt parcurşi ca acum 40 de ani în 8 ore, inclusiv cele douã ore petrecute la frontiera Episcopia Bihorului. Cred ca acest tren poate sã fie clasificat ca muzeu pe şine, funcţional încã…

Dan LUCA / reîntors la Bruxelles

10 forecasts for the political year 2020

Working in the private sector and flirting with the academic environment, I am pleased to be able to predict on the record from Brussels the top 10 topics for the political year 2020꞉

1. Great Britain is leaving the European Union and will approach the United States of America politically and economically, to gradually consolidate the new global pole of power "USA-UK";

2. The media attention will focus more on Scotland and the work of Prime Minister Nicola Sturgeon to take out the country from the United Kingdom. The 2013 debate is back, but the context of the independence referendum is totally different;

3. The European Union will launch the new industrial policy based on a balance between the consolidation of European industrial champions and the internationalization of SMEs. Germany will have a hard word to say in relation to this subject;

4. The Green Deal will also become a tool to block products from China if they do not have adequate environmental standards;

5. French President Macron will increasingly lose electoral capital in France, asking himself if he will enter the second round of the 2022 presidential elections;

6. Africa will become a major topic at EU level, just as in the early 2000s there were talks of the great enlargement of the EU. Of course, there is no question about African countries to join the EU, but it is just a repositioning of European interests in the African context;

7. Artificial intelligence becomes the coolest subject at European level, but the EU still has problems with their effective sectoral approach (industry, health, education, media, etc);

8. The European defense will develop rapidly on a "complementary to NATO" strategy;

9. The American continent is going through elections and - my opinion, although many do not want it - we will have the re-election of the current president;

10. The Party of European Socialists will change its leader at the 2020 congress and start building again for the 2024 European elections. The last left president of the European Commission ended his term in 2004.

Dan LUCA / Brussels

10 pronosticuri pentru anul politic 2020

Activând în sectorul privat şi cochetând cu mediul academic, mã bucur de libertarea de a putea pronostica de la Bruxelles on the record principalele 10 subiecte ale anului politic 2020꞉

1. Mare Britanie pãrãseşte – aşa cum preconizam încã din iulie 2016 – Uniunea Europeanã şi se va apropia politic şi economic de Statele Unite ale Amerciii pentru a consolida treptat noul pol de putere global ″USA-UK″;
2. Accentul mediatic va cadea mai mult pe Scoţia şi pe activitatea premierului Nicola Sturgeon de a scoate ţara din Marea Britanie. Se reia la greu dezbaterea din 2013, dar contextul referendumului de independenţã este total diferit;
3. Uniunea Europeanã va lansa noua politicã industrialã bazatã pe o balanţã între consolidarea campionilor industriali europeni şi internaţionalizarea IMM-urilor. Germania va avea un cuvânt greu de spus pe acest palier;
4. Green Deal se va transforma şi într-o unealtã de a bloca produsele provenite din China dacã acestea nu au standarde de mediu adecvate;
5. Preşedintele francez Macron va pierde tot mai mult capital electoral în Franţa, punându-se intrebarea dacã va intra în turul doi la alegerile prezidenţiale din 2022;
6. Africa va deveni subiectul major la nivel de UE, exact cum la începutul anilor 2000 se vorbea despre marea extindere a UE. Desigur, nu se pune problema ca ţãrile africane sã adere la UE, ci este doar o repoziţionare a intereselor europene în direcţia continetului african;
7. Inteligenţa Artificialã devine subiectul cel mai cool la nivel european, dar UE are încã probleme în a avea abordãri sectoriale eficiente (industrie, sãnãtate, educaţie, media, etc);
8. Apãrarea europeanã se va dezvolta rapid pe o strategie ″complementarã la NATO″;
9. Continentul american trece prin alegeri şi – pãrearea mea, deşi mulţi nu o doresc – vom avea realegerea actualui preşedinte;
10. Partidul Socialiştilor Europeni îşi va schimba liderul la congresul din 2020 şi va reîncepe sã clãdeascã pentru alegerile europene din 2024. Ultimul preşedinte al Comisiei Europene de stânga a terminat mandatul în 2004.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – activitate academicã intensã în 2019

Anul acesta a fost excelent din punct de vedere al activitãţii mele academice.

Gânditã de 20 de ani şi scrisã în ultimii doi ani, cartea “Mapping the influencers in EU Policies”, publicatã la editura Palgrave Macmillan din Londra, mã copleşeşte încã de emoţii. Cercetarea este unicã pe plan mondial datoritã abordãrii inclusive a prezentãrii entitãţiilor din jurul instituţiilor europene, începând cu Reprezentanţele Permanente ale ţãrilor membre UE, trecând prin mediul corporatist şi ajungând pânã la cei care vin din segmentul profesiilor liberale. Sper sa acest syllabus sã devinã un instrument util studenţilor interesaţi de fascinanta lume a afacerilor europene.

Am prezentat douã cursuri de semestru în 2019, ambele la Masterul în Comunicare și Afaceri Europene de la SNSPA Bucureşti. În primãvarã am expus anului I cursul ″Public Opinion in the EU”, iar în toamnã celor din anul al II-lea cursul ″European Media and the Public Sphere″.

Am continuat excelenta cooperare cu universitãţile belgiene şi în anul acesta, având intervenţii despre “the Influencers in EU Policies” în faţa tinerilor de la ULB şi despre “lumea Bruxelles-ului european” masteranzilor de la KU Leuven.

În premierã, anul acesta am efectuat o vizitã la Tirana şi am avut deosebita plãcere sã prezint studenţilor de la Albanian University oportunitãţile de a lucra în Bruxelles-ul european, chiar înainte de aderarea ţãrii la UE. 

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA - Progressive Pod on Romanian Elections

In a podcast interview with the Foundation for European Progressive Studies (FEPS), I offered further explanations regarding the complex political situation in Romania and the 2019 elections.

You can listen to the whole podcast online at: Progressive Pod on Romanian Elections.

Dan LUCA / Brussels

Dan LUCA – articol în Ziarul Financiar: “Uniunea Europeanã ca jucãtor global”

Astãzi, 9 decembrie 2019, revin cu mare plãcere în paginile Ziarului Financiar.

--------------

Dupã nebunia electoralã a anului european 2019, putem sã vizualizãm acum mai bine direcţia de acţiune pentru urmãtorii 5 ani. O posibilã recesiune economicã poate arunca însã UE într-o nouã crizã, dar sã sperãm cã suntem mai bine pregãtiţi instituţional decât în 2008.

″Green Deal″ – noul copil teribil la nivel european – va avea efectul scontat doar dacã vom avea o abordare integratã cu politica industrialã, trecutã printr-o discuţie realistã despre cine achitã facturile tranzitiei energetice la nivel european. Aceastã “afacere verde” va avea însã un efect enorm dacã UE va reuşi sã aplice standardelor de mediu produselor provenite din China. Ceva de genul ″trasabilitatea energeticã şi comerţ″...

Africa oferã un test de geopoliticã noii Comisii Europene. Uniunea Europeanã are şansa istoricã de a îşi extinde influeţa şi spre alte teritorii, consolidându-şi rolul de putere mondialã. Africa este continentul care aşteaptã o apropiere de Europa, dar nu în cadrul unei politici de Dezvoltare, ci prin lansarea unui adevãrat Plan Marshall pentru Africa, aşa cum recent au menţionat unii politicieni.

Apãrarea Europeanã se construiește în special pe reactivarea parteneriatui franco-german, așa de bine creionat politic prin recentul Tratat de la Aachen. Patriotismul european va converge prin eticheta "Produs în UE", mai ales când ne vom referi la producţia europeanã a sistemelor de securitate. Printr-o coordonare pe continentul african, UE poate redeveni un jucator mai important în securitatea și economia africanã. Sã nu uitãm trecutul colonial al unor ţãri europene, dar și concurenţa actualã cu SUA și China.

Marea Britanie se depãrteazã pe zi ce trece de UE, dar puţini observã apropierea strategicã de Statele Unite. Brexitul este de fapt o trecere a Marii Britanii din tabãra europeanã în cea transatlanticã. Statele Unite şi Marea Britanie (împreunã cu fostele teritorii din imperiul britanic) devin împreunã prima putere mondialã economicã, dar şi militarã, pentru urmãtorii 20 de ani.

Construcţia europeanã, începutã doar în anii ’50, are rezultate bune. Proiectul îndraznet al reunificãrii europene pornit în 1989 a fost încununat de succes. Pierderea teritoriului britanic nu poate sã bucure, iar pentru a face faţã cu succes globalizãrii extinderea UE trebuie sã continue spre Balcanii de Vest si, de ce nu, spre Est dacã se poate. Uniunea Europeanã are şansa istoricã de a îşi extinde influeţa şi spre alte teritorii, consolidându-şi rolul de putere mondialã. 

În martie 2019, preşedintele francez propunea ca în 2020 sã se organizeze o Conferinţã pentru Europa, cu scopul de a reinventa proiectul politic european.  Aceastã iniţiativã se regãseşte în programul de guvernare propus de preşedinta Ursula von der Leyen, fiind deja alocatã comisarei Dubravka Suica responsabilitatea în a dezvolta subiectul.

Deşi mulţi criticã structura europeanã, privitã la scarã globalã UE este campioana multilateralismului democratic. Parlament, monedã comunã, decizie politicã… sunt doar câteva din rezultatele care fac geloase ASEAN, MERCOSUR sau Uniunea Africanã. Generaţia noastrã a participat la democratizarea continentului european. Poate nu este rãu ca generaţia copiilor nostri sã discute despre guvernarea globalã, iar UE sã fie catalizatorul acestui proces evolutiv.

Dan LUCA lucrează în Bruxelles de 22 de ani ca şi expert în afaceri europene. Este Senior Director la EURACTIV Media şi anul acesta a lansat la Londra cartea ″Mapping the influencers in EU Policies”.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – interviu în Fãclia de Cluj: „Stânga poate câştiga alegerile europene din 2024 cu un PSD reformat”

Mi-a fãcut o mare plãcere sã interacţionez cu prietenii de la Fãclia pentru un interviu publicat astazi, 4 decembrie 2019.

---

Expertul în afaceri europene Dan Luca vorbeşte într-un interviu acordat ziarului Făclia despre situaţia politică la nivel european şi despre relaţiile social democraţilor români cu socialiştii europeni. El avertizează că e nevoie însă de un partid de stânga puternic şi reformat în România pentru ca socialiştii europeni să câştige alegerile europene din 2024.

DAN LUCA își desfășoară activitatea în mare parte la Bruxelles, unde este în permanent contact cu instituțiile europene și formatorii de opinie din capitala Europei. Combină cu succes activitatea universitară cu cea de expert în afaceri europene, fiind de peste 20 de ani un nume de referință în domeniul comunicării la nivelul UE, dar și al relației UE-România. Este în prezent Senior Director la EurActiv Media din Bruxelles și cadru didactic la SNSPA. În 2003 a înființat Clubul „România-UE” Bruxelles, iar în 2009, primul think-tank românesc din Bruxelles, GrupRomânia. 

Este autorul volumelor Mapping the Influencers in EU Policies-2019, Bruxelles european. Context românesc-2016, European Union: Views from Brussels-2013, Dilemele comunicării Uniunii Europene-2009, Uniunea Europeană văzută de la Bruxelles-2009 şi România văzută de la Bruxelles-2003.

Făclia: A fost un an foarte agitat din punct de vedere politic, atât la nivel european, cât şi în România. Care sunt principalele concluzii pentru finalul lui 2019 ?

Dan LUCA: Partidul Popular European (PPE) deţine din nou funcţia de preşedinte al Comisiei Europene (nemţoaica Ursula von der Leyen), Liberalii Europeni au preşedinţia Consiliului European (belgianul Charles Michel), iar Socialiştii Europeni au Preşedintele Parlamentului European (italianul David-Maria Sassoli). Totuşi vreau să nuanţez prezentarea, PPE este încă cel mai puternic partid în UE, liberalii au crescut puternic, iar socialiştii stagnează.

Făclia: Cine sunt interlocutorii români în politica europeană?

Dan LUCA: În momentul de faţă avem Preşedintele României, Klaus Iohannis, parte a familiei PPE, dar care are şi o relaţie privilegiată cu Germania doamnei Merkel. Dacian Cioloş este preşedintele Grupului Liberal din Parlamentul European (Renew Europe), şi are o conexiune fantastică cu preşedintele francez Macron.

Făclia: Ce se întâmplă cu stânga românescă pe axul Bucureşti – Bruxelles?

Dan LUCA: Recent am fost invitat la Bruxelles la dezbaterile Fundaţiei Europene pentru Studii Social-Democrate (FEPS) pentru a discuta starea actuală. Factual, PSD-ul este în opoziţie, centru-dreapta ocupând simultan Controceniul şi Palatul Victoria. Din păcate însă, nici relaţionarea cu structura europeană nu este grozavă. Partidul Socialiştilor Europeni doreşte însă să ajute partidele membre, dar trebuie să existe o colaborare, iar balonul este acum în România.

Făclia: Iohannis cu Germania, Cioloş cu Franţa… cum trebuie să joace PSD-ul pe plan european?

Dan LUCA: Pe lângă interacţia din interiorul partidului european, trebuie o consolidare a relaţionarii bilaterale cu Partidul Social Democrat (SPD) din Germania, dar şi cu Partidul Socialist (PS) din Franţa. În acelaşi timp o prioritate absolută trebuie să fie discuţiile bilaterale cu partidele de stânga din Spania şi Italia, ambele aflate la guvernare în aceste ţări. Cine vorbeşte cu Pedro Sánchez, de exemplu?

Făclia: Întâmplator sau nu, în aceste ţări avem cele mai mari comunităţi de români. Este un dezavantaj vizibil pentru PSD, dacă ţinem seama de votul Diasporei. Se poate debloca situaţia ?

Dan LUCA: Diaspora a fost abordată greşit de PSD încă de la început, deşi a fost primul partid din România care a creat structuri de partid în afara ţării (PSD Bruxelles în 2008). Trasarea unei frontiere între români a radicalizat subiectul… Trebuie concepută o nouă strategie, ceva de genul „România are 25 de milioane de cetăţeni, iar unii au decis ca pentru o perioadă de timp să trăiască în afara frontierelor ţării”. Fără ură şi discriminare, românii sunt şi ei acum cetăţeni globali, precum italienii, grecii sau olandezii, liberi să îşi trăiască viaţa unde doresc. Iar un partid politic trebuie să propună politici publice pentru ca viaţa tuturor să fie mai bună.

Făclia: În afară de Diaspora, unde este deficitară stânga românescă ?

Dan LUCA: Trebuie date semnale clare de colaborare Uniunii Europene, multinaţionalelor care investesc în România şi publicului atipic din Transilvania. Fără aceste noi meta-mesaje PSD-ul nu se va moderniza, iar implicit alegerile din 2020, cele locale şi naţionale, nu vor aduce scorul dorit.

Făclia: Bruxelles-ul mai are încredere în PSD?

Dan LUCA: Bruxelles-ul, „structura europeană”, este şi România, şi nu este un monstru care ne vrea răul. E ca un părinte care doreşte binele copilului, chiar dacă interacţia cu adolescenţii nu este ușoară. E nevoie însă de un partid de stânga puternic şi reformat în România pentru ca socialiştii europeni să câştige alegerile europene din 2024.