Brandul de media sau chiar mai mult?

Activând în domeniul comunicãrii, cercetarea asupra evoluţiei presei europene m-a fascinat de ani de zile. Am considerat cã este bine sã ne exprimãm gândurile deschis, iar articolele precum ″Presa viitorului″ (din PR Romania) sau ″Jurnalistul Twitter şi finanţarea sa″ au avut un impact plãcut la timpul lor.

De câteva sãptãmâni, în calitate de vicepreşedinte al Grupului EURACTIV, îmi axez activitatea şi pe aducerea inovaţiei practice în media europeanã. Acum o lunã explicam prin intermediul Ziarului Financiar cum COVID-19 are un impact enorm şi asupra afacerilor din domeniul presei. Era chiar o intrebare despre cum va primi piaţa organizarea de evenimente media virtuale; având în vedere cã organizarea de conferinţe media este un segment profitabil. 

În numite sectoare, criza Corona va produce o adevãratã nebuloasã. Statele europene vor interveni la greu, naţionalizând parţial anumite companii strategice, aşa cum s-a întâmplat cu sectorul bancar dupã criza financiarã din 2008. E posibil sã asistãm la anumite consolidãri la nivel european – ideea cu campionii industriali europeni de care ziceam anul trecut -, în domeniul aviatic, dar – de ce nu – şi în cel al construcţiilor de maşini.

Sectorul media este însã unul special, iar naţionalizarea sau consolidarea nu sunt preconizate. Zic asta fiindcã segmentarea presei europene e asociatã cu limba şi cultura ţãrii respective, dar şi având în vedere cã segmental media este prea integrat în sistemul politic naţional, presa fiind un jucator activ în spaţiul public naţional. Deşi avem instituţii europene e greu sã preconizam o întãrire a sferei publice europene dupã crizã, deci presa nu va avea şanse mari sã se federalizeze.

Sã nu uitãm cã însuşi definiţia presei evolueazã pe zi ce trece, iar mulţi prevãd cã de fapt în 2035 platformele tehnologice vor înghiţi media. O dezbatere importantã, mai ales cã aceste corporaţii dispun de lichiditãţi enorme, depãşing cu mult chiar şi bugetele televiziunilor de succes.

Care este soluţia pentru presa europeanã? E în direcţia diversificãrii, utilizând brandul de presã. Aşa cum am precizat, trecerea la organizarea de evenimente este deja de notorietate, doar la EURACTIV organizãm aproximativ 100 de conferinţe pe an.

Dacã privim mediul universitar, acesta a înţeles diversificarea ca sursã de venit şi existenţã. În 2008 prezentam cum e structurat bugetul instituţiilor de învãţãmânt, care pe lângã componenta educaţionalã mai abordeazã şi trainingul, cercetarea şi consultanţa.

Presa s-a mişcat bine, absorbind tehnologia internetului în pozitionare. Acum 3 ani am fost invitat de cãtre Asociaţia Bãncilor Europene la “Innovation Conference” (Gearing up for digitisation – Adapting Retail Banking to the Digital Age) sã prezint adaptarea presei la mediul online, un domeniul în care bãncile fãceau paşi modeşti la acea datã.

Ce ne va rezerva viitorul? Depinde în mare parte de fiecare brand de presa în a re-evalua ecosistemul în care îşi deruleazã activitatea şi cum, prin intermediul unor parteneriate strategice, va ″impinge″ eventual brandul de presã spre alte sectoare.

Dan LUCA / Bruxelles