Plan Marshall sau Pasãre Phoenix pentru UE?

Decriptez anumite semnale care sunt proiectate vizibil în spaţiul public european, iar urmãtorul mesaj mã intrigã. “Uniunea Europeanã are nevoie de un Plan Marshall pentru relansare economicã”.

Planul Marshall e menţionat la greu de mulţi ani, cu mult înainte de criza Corona, şi are o conotaţie particularã, ceva de genul “avem o problemã şi cu aceastã abordare rezolvãm totul”. Chiar şi la nivelul naţional sau regional, în UE se foloseşte acest brand pentru a avea un impact, de multe ori doar mediatic, aşa cum a fost cazul Flandrei în 2015 cu faimosul Plan Marshall 4.0.

Dacã ne întoarcem însã la cartea de istorie, clarificãm mecanismul de atunci. Planul Marshall (oficial Programul European de Recuperare, ERP) a fost o inițiativă americană adoptată în 1948 pentru ajutor extern către Europa de Vest. Statele Unite au transferat peste 12 miliarde de dolari (echivalentul a peste 128 de miliarde de dolari în 2020) în programele de recuperare economică către economiile din Europa de Vest după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Nu vreau sã fiu negativ, dar cu siguranţã nu suntem în situaţia politicã şi economicã de acum 70 de ani, deci nici nu se pune în discuţie sã avem un ajutor financiar extern, fie el american sau din terţe pãrţi. Întreaga poveste cu Panul Marshall trebuie sã evolueze cãtre ceva realist, în direcţia unei mai curând pasare Phoenix europeanã. Uniunea Europeanã este “adolescentul permanent″ în care trebuie sã credem aşa cum avem grijã de copiii nostri. Nu putem sã-l lãsãm la voia sorţii, mai ales acum când proiectele naţionaliste prin putere în fiecare ungher de Europã.

Soluţia unei UE puternice nu poate veni doar de la instituţiile europene sau de la clasa politicã. E nevoie de o abordare inclusivã, în care societatea europeanã e implicatã real în proiect. Media e un partener evident, nu doar din punct de vedere al canalului de comunicare cu cetãţenii, dar şi din cel al stabilirii pulsului societal. Aşa cum proiectul pieţii interne sau cel a monedei comune europene au avut ca partener sectorul de afaceri, e nevoie ca proiectul ″Europei reale″ sã împuterniceascã media în a structura şi facilita discuţia. 

Între Ziua Presei şi Ziua Europei, pe fondul unei crize de identitate pentru Uniunea Europeanã, a gândi larg, atipic, e ceea ce dorim. Dacã reuşim sã clãdim împreunã o Europã mai bunã, mai normalã, un proiect comun funcţional, vom rezolva indirect şi marea problemã a structurii federative – comunicarea proiectului european cu proprii cetãţeni. Acum e momentul perfect pentru a scrie istoria Uniunii Europene cu cetãţenii !

Dan LUCA este  VP Strategic Innovations a grupului EURACTIV. Conferenţiază în universităţi din Bruxelles şi Bucureşti; fiind şi autorul cãrţii Mapping the Influencers in EU Policies.