Toți ne uităm la Germania, dar la ce se uită Germania ? Câteva idei în editorial meu de astăzi din Făclia.
---
Cine
ne conduce ? Care sunt
cei mai influenți politicieni la nivel european? Aceste întrebări sunt adresate
constant și cetățenii reușesc să se conecteze la aceste subiecte în care
politicile seci ne prezintã feţe umane.
Uniunea Europeană are o structurã de conducere complexă, în care sunt vizibili
liderii instituțiilor cheie, și mă refer aici la președintele Parlamentului
European (David Sassoli), președintele Consiliului European (Charles Michel) și
președintele Comisiei Europene (Ursula von der Leyen). Criza pandemică a
consolidat, fără doar și poate, ˝puterea Ursulei˝, care se impune ca lider al
structurii europene. Puțini știu însă cum a fost ales
acest președinte în 2019 și, mai ales, ce șanse are să fie reales în
2024.
Președintele Comisiei Europene este o alegere a celor 27
de lideri europeni. Ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European și
după ce a procedat la consultările necesare, Consiliul European, hotărând cu
majoritate calificată, propune Parlamentului European un candidat la funcția de
președinte al Comisiei.
Scriu acest material, acum la
ceasul schimbării coalitei de Guvernare din Germania. După 16 ani,
creștin-democrații Angelei Merkel intră în opoziție și practic Germania se
întoarce spre Stânga. Acum 10 ani, liderii europeni subliniau puterea
cancelarului german, care influenţa masiv UE prin abordarea sa politică. “Dacă nu
avem cancelar social-democrat în Germania este imposibil pentru Stânga
Europeană să fie prima vioarã a politicii
europene˝, zicea atunci
Poul Nyrup Rasmussen, președintele Partidului Socialiștilor Europeni.
Utlimul președinte de Stânga
pentru Comisia Europeană, deci un fel de prim-ministru al UE, a fost Romano Prodi, al cărui mandat s-a încheiat în 2004. De văzut dacă, după 20 de ani, va exista o schimbare de direcție și la nivelul UE. Cu
siguranță liderii naționali influenți așteaptă cu mare interes acest moment,
iar pozitionãrile politice sunt deja interesante. În general,
țările mari europene au șanse mai ridicate, dar și excepțiile sunt posibile
dacă ne amintim că Jean-Claude Junker provenea din Luxemburg. Dacă la nivelul
Partidului Popular European (din care face parte și PNL), lobby-ul este făcut
pentru al doilea mandat al actualei președinte, la nivelul Stângii
nominalizarea se joacă. Interesant de monitorizat mai ales jocul actualului premier spaniol, Pedro
Sanchez, care poate să aducă un suflu noi mișcării europene.
Desigur, mai sunt multe de
trăit și văzut până în 2024, cu scrutinul prezidențial din primăvara anului
viitor din Franța și multe alte alegeri interesante ca cele din Ungaria (2022)
sau Polonia (2023). Iar dacă întrebarea vine în mod natural… răspunsul este
clar: da, este foarte important pentru alegerea viitorului lider european ce
coaliție este în România în iunie 2024. Poate să fie chiar votul decisiv din
cele 27 de ţãri pentru preşedintele Comisiei Europene…
Este interesant dacă coaliția de Guvernare din România a
discutat și acest punct, mai ales că UDMR este afiliat tot la Partidul Popular
European. În programul de guvernare din Germania există deja o referire la
nominalizarea comisarului european în 2024. Formularea lasă loc pentru o
confirmare a Ursulei von der Leyen ca președinte a Comisiei Europene până
în 2029, chiar dacă creştin democrații germani sunt în opoziție acum.
"Verzii vor desemna comisarul european în 2024, cu excepția cazului când
este deja nominalizat președintele Comisie Europene din Germania".
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu