Dan LUCA – editorial în Fãclia: “Pentru inimã și minte”

Am revenit astăzi în Făclia cu un material despre abordarea rațională a racordarii României la structurile internaționale.

Până acum câțiva ani, românul avea o filozofie interesantă despre Uniunea Europeană. În general era totul bine digerat, eram fericiți. Existau voci însă care mergeau într-o direcție destul de bizară. Că de fapt europenilor le trebuie o piață de desfacere mai mare și România este perfectă să consume tot ceea ce li se dã. Sau, că este bine să produci în România fiindcă costurile sunt mai mici decât în Vestul continentului. Să ne amintim, au mai fost și mesajele cum că Europa este îmbătrânitã și are nevoie de prospețimea celor din Est.

 

Brusc, a venit criza pandemică, și România a înțeles că este bine să faci parte din structura europeană pentru a avea acces la vaccinul salvator. Razboiul din Ucraina dã însă adevărate fiori românilor, iar apartenența la NATO este considerată  ca cea mai înțeleaptă abordare politică a României din ultimii 70 de ani. Sã nu uitãm, statutul de membru deplin în structurile euro-atalantice nu s-a făcut direct și nu se poate face direct, nici măcar la o presiune existențială așa cum se observă în cazul Ucrainiei.

 

De vreo cinci-șase ani, Uniunea Europeană a lansat un proiect de autonomie strategică. Că a fost președintele american Trump care a început atacuri comerciale, că a fost Brexitul care a regândit unele linii de aprovizionare, că a fost criza pandemică care ne-a arătat că nu produceam nici măcar elastic în Uniunea Europeană, că e pericolul invaziilor militare… Toate acestea  ne conduc la ideea unui stat federal european. Ne întoarcem la teoria blocurilor, în care trebuie să ne cunoaștem resursa și să acționăm împreună. Apărarea europeană, încă sprijinită de forțele americane, va deveni ceva practic fără doar și poate. Sănătatea europenilor, resursele minerale, produsele agricole, aprovizionarea continentului, chiar şi un posibil buget euro, devin priorități urgente.

 

Desigur, Uniunea Europeană este clădită pe valori și acestea trebuie respectate și apãrate. Ne place sau nu, dar există reguli în acest Club pentru a asigura supraviețuirea. Când pericolul este la poarta UE, liderii vor acționa mut mai rapid și direct, iar mulți se vor revolta. Dar societatea va merge mai departe, călită prin bătălii inimaginabile chiar și acum trei ani. Încercările vor apărea la totul pasul, ca și în viața normală.  Va trebuie să înțelegem că noul normal este plin de primejdii pe care cu o bună abordare le vom trece cu succes. Rasa umană este fantastică, se va adapta și la o preconizată criză economică. Important este acum să înțelegem aceste tendințe, să gândim cu inima și să acționăm cu mintea.

 

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol în Ziarul Financiar: “Ucraina, România şi autonomia europeanã”

 

Astãzi am publicat un nou material în Ziarul Financiar, o analizã a situaţie din Ucraina în perioada 2014 - 2022.

 

 

Acum 8 ani, publicasem un articol în Ziarul Financiar despre cum ne-a schimbat situația din Ucraina. Recitind acel material acum, costat predictabilitatea de acțiune a principalilor actori implicați.

 

Așa cum știm, criza a escaladat enorm în ultima lunã, iar populația ucrainiană trăiește un coșmar existențial. Europa se mișcă în continuare mai încet decât SUA în relaționarea cu Rusia. Proximitatea geografică și întrepătrunderea politico-economică nu este totuși o scuză în a tolera o invazie care amintește mai mult de secolele trecute decât de prezent. În Vestul continentului s-a creat o mișcare fantastică pentru a sprijini Ucraina, dar și țările din Est, aflate în prima linie a recepţionãrii de refugiaţi. Simpatia este inspirată din valorile societății europene, dar este accentuată și de un sentiment de vinovăție față de poporul ucrainean.

 

În al doilea rând, efectul asupra mediului internațional nu a evoluat din punct de vedere al Organizației Națiunilor Unite, sistem blocat prin vetoul în Consiliul de Securitate de care dispun SUA, China şi Rusia. Fără doar și poate, NATO s-a resuscitat, SUA realizează importanţa unei poziţionări în forţă  faţă de Rusia, iar China este prudentă, aşteptând ca un terţ că ceilalţi doi - Vestul şi Rusia - să se slăbească reciproc. Reapare și eterna problemã a operatorilor în materie de energie din afara Europei, curtaţi de o nouă clientelă (pentru LNG - liquid natural gas - şi nu numai).  

 

În al treilea rând, ce înseamnă rãzboiul din Ucraina pentru România? Înseamnă, ca orice criză, atât pericol cât şi oportunitate. Pericol nu atât pentru graniţa noastră (să nu uităm de miza articolului 5 din carta NATO), cât pentru legătura noastră frăţească cu Republica Moldova, care este expusă, chiar dacă nu la fel de puternic ca şi Ucraina. Oportunitate, căci arătăm că trecem cu brio botezul de țară europeană responsabilă. Să remarcăm în acest context și schimbarea de abordare a Bruxelles-ului față de guvernul polonez, care prin utilizarea NATO face parte acum din nucleul dur european. Pentru România, greul de abia acum urmează, dar avem un potențial real de succes. Politica de apărare europeană, integrarea refugiaților ucrainieni, aprovizionarea energetică, resursele minerale, politica agricolă comună, dosarul Schengen, bugetul euro trebuie să fie pietrele de temelie pentru o abordare de succes. Multe dintre aceste teme fac deja parte din planul de autonomie strategică europeană, deci momentul este perfect.

 

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – editorial în Fãclia: “Misiunea europeană a Franței”

Am publicat astăzi un nou editorial în Făclia. Despre Franța şi Uniunea Europeană, despre legătura simbolică și pragmatică dintre România și Franța.

 

Franța are o rezonanță istorică pentru România și gândurile ne duc chiar la pașoptiștii care au emancipat ţara noastrã în secolul al XIX-lea. Parisul reprezintã o simbolisticã specială și îmi amintesc cum ajungând în 1995 pentru prima dată lângă turnul Eiffel am căutat un telefon public pentru a suna acasă, la Cluj, să îmi împărtășesc emoția cu cei dragi.

 

Cunoaștem cu toții proiectul anilor ’50, când Franța a fost motorul principal în lansarea ideii de Europã Unită, iar construcțiile din ultimii 70 de ani au avut tot timpul un suport fantastic în societatea franceză.

 

În câteva săptămâni, vor avea loc alegeri prezidențiale în Franța, iar Emmanuel Macron își joacă mandatul. Să nu uitãm că în iunie 2022 vor avea și alegeri legislative în Hexagon, deci următoarele luni sunt cruciale pentru a desena noua reprezentare politică a țării.

 

Dar ce dorește Franța anului 2022 de la Uniunea Europeanã? Deținând și președenția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, sunt foarte clare punctele în care echipa franceză dorește să se impună. În primul rând este mesajul că la nivel european avem două țări, nu doar Germania, care sunt locomotivele dezvoltărilor europene. Prosperitatea cetățenilor trece prin dezvoltarea economică, iar modernizarea tehnologicã este o prioritate. Agricultura reprezintă un segment foarte sensibil în Franța, de aceea Politica Agricolă Comună europeană începe în Franța.

 

Treptat, mai apar alte dosare interesante. Mă refer la dezvoltarea unei politici de apărare comune pentru UE, în care Franța dorește să joace rolul de şef de orchestrã. Să nu uităm că Franța este singura putere nucleară din UE, iar la nivelul Consiliului de Securitate ONU unica țară UE care deține un loc permanent.

 

Referindu-ne la politica energetică europeană, Franța joacă un dosar existențial. Cu peste 70% din energia electrică produsă de centrale nucleare, Franța impune mixul energetic la nivel de UE.

 

Uniunea Europeană are planuri mari cu continental african, chiar dacă încă nu este clar în ce direcție se merge. Cu siguranță însă, Franța va juca un rol de lider pe orice dezvoltare în direcția Africii.

 

Limba franceză a fost limba diplomației și sunt eforturi fantastice de a arãta că globalizarea nu se face doar prin uniformizarea comunicării internaționale în limba engleză. E un dosar interesant, pe care Franța încearcã să îl discute de câte ori are ocazia.

 

Dezvoltarea industriei auto din România este strâns legată de investițiile Franței și asta chiar înainte de 1989. Este o poveste de succes, care dã viaţă simpatiei pe axul francofoniei între noi și francezi.

 

Următorii ani sunt importanți pentru România, Franța și pentru întreaga Uniunea Europeană. Chiar dacă, în unele dosare europeane, Franța a fost mai puțin favorabilă țării noastre, se pot discuta real câteva elemente strategice, în special aderarea țării noastre la cele două spații: Schengen și euro. Sperãm să găsim maturitatea politică pentru un beneficiu reciproc.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

 

Dan LUCA – editorial în Fãclia: ”România, Ucraina și Bruxelles”

Astăzi, 1 martie 2022, am scris într-un editorial publicat de Făclia cum se vede de la Bruxelles situația din Ucraina.                     

 

“Guvernarea globală nu funcționează”, acesta a fost mesajul Secretarului General al Națiunilor Unite, António Guterres, referindu-se la invazia Rusiei asupra Ucrainei. Ultimele zile ne-au adus multă neliniște, iar perioada de instabilitate este doar la început. Simpatia noastră este cu poporul ucrainean, pus acum la grea încercare.

 

Întrebările abundă și furia cetățenilor este din nou vizibilă. Acum doi ani eram surprinși de o criză pandemică, în care omenirea a fost mică, mult mai mică decât credeam. Ne-am adaptat și am supraviețuit, dar strângeam din dinți și ne întrebăm constant de ce nu am prevăzut așa ceva ? Cine trebuia să fie responsabil de acest subiect ? Politic, tehnic…

 

Acum a izbucnit războiul, la frontiera țării noastre. Iar atacul este unul clasic, de manual. Criza ucraineană este una mondială, care arată din nou incapacitatea de a ne gestiona resursele planetare și de a înțelege că pacea este cel mai bun mod de conviețuire. Ne facem cruce și ne bucurăm ca români că am prins trenul aderării europene și că suntem în interiorul NATO. Dar ne gândim la frații noștri moldoveni care nu au reușit să între în aceste structuri și care par acum foarte vulnerabili.

 

Este un test enorm pentru România și pentu nația română anul 2022. Avem nevoie să ne raportăm la valorile europene în care credem și să acționăm responsabil. Facem parte din aceste alianțe strategice, nu întâmplător, și trebuie să ne onorãm statutul de membru.

 

Așa cum vã puteți imagina, Bruxelles-ul, ca sediu al NATO și al UE, are atenția maximă asupra crizei ucrainiene. Se caută soluții, dar cel mai mult se încearcă acum să existe unanimitatea statelor europene pentru a acționa coerent. Vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, preciza că “Uniunea Europeană nu a avut o strategie față de Rusia, lăsând practic un teren fertil lobby-ului rus pentru acțiuni bilaterale”.  

 

România are ancorele internaționale pentru a face față actualei situații. Apartenența la alianţe este benefică, dar e nevoie acum de o abordare rațională. Să nu uităm limitele în care se poate activa: de multe ori vezi, în funcţie de naţiune, abordãri fie prea curajoase, fie prea pasive, şi mai tot timpul extremele nu sunt apreciate în coalițiile internaţionale.

                                                                                                                 

Dan LUCA / Bruxelles