Am revenit astăzi în Făclia cu un
material despre abordarea rațională a racordarii României la structurile
internaționale.
Până acum câțiva ani, românul avea o filozofie
interesantă despre Uniunea Europeană. În general era totul bine digerat, eram
fericiți. Existau voci însă care mergeau într-o direcție destul de bizară. Că
de fapt europenilor le trebuie o piață de desfacere mai mare și România este
perfectă să consume tot ceea
ce li se dã. Sau, că este bine să produci în România
fiindcă costurile sunt mai mici decât în Vestul continentului. Să ne amintim,
au mai fost și mesajele cum că Europa este îmbătrânitã și are nevoie de prospețimea
celor din Est.
Brusc, a venit criza pandemică, și România a
înțeles că este bine să faci parte din structura europeană pentru a avea acces
la vaccinul salvator.
Razboiul din Ucraina dã însă adevărate fiori românilor, iar apartenența la NATO
este considerată ca cea mai înțeleaptă abordare politică a României din
ultimii 70 de ani. Sã nu uitãm, statutul de membru deplin în structurile
euro-atalantice nu s-a făcut direct și nu se poate face direct, nici măcar la o
presiune existențială așa cum se observă în cazul Ucrainiei.
De vreo cinci-șase ani, Uniunea Europeană a lansat un
proiect de autonomie strategică.
Că a fost președintele american Trump care a început atacuri comerciale, că a
fost Brexitul care a regândit unele linii de aprovizionare, că a fost criza
pandemică care ne-a arătat că nu produceam nici măcar elastic în Uniunea
Europeană, că e pericolul invaziilor militare… Toate acestea ne conduc la
ideea unui stat federal european. Ne întoarcem la teoria blocurilor, în care
trebuie să ne cunoaștem resursa și să acționăm împreună. Apărarea europeană,
încă sprijinită de forțele americane, va deveni ceva practic fără doar și
poate. Sănătatea europenilor, resursele minerale, produsele agricole,
aprovizionarea continentului,
chiar şi un posibil buget euro, devin priorități urgente.
Desigur, Uniunea Europeană este clădită pe valori și
acestea trebuie respectate și apãrate. Ne place sau nu, dar există reguli în
acest Club pentru a asigura supraviețuirea. Când pericolul este la poarta UE, liderii vor acționa
mut mai rapid și direct, iar mulți se vor revolta. Dar societatea va merge
mai departe, călită prin bătălii inimaginabile chiar și acum trei ani. Încercările
vor apărea la totul pasul, ca și în viața normală. Va trebuie să
înțelegem că noul normal este plin de primejdii pe care cu o bună abordare le
vom trece cu succes.
Rasa
umană este fantastică, se va adapta și la o preconizată criză economică.
Important este acum să înțelegem aceste tendințe, să gândim cu inima și să
acționăm cu mintea.
Dan LUCA / Bruxelles