Dan LUCA – editorial în Făclia de Cluj: “Limba educației”

Astăzi, în editorial meu din Făclia, abordez subiectul educației superioare la nivelul UE.

 

Prişi între problemele globale ale omenirii și cotidianul dezvoltărilor personale, încercăm să observăm anumite tendințe care au impact enorm asupra dezvoltărilor. Iar dacă nu pentru noi, cu siguranță pentru generațiile viitoare. În anii ’90 am avut reforma academică europeană, prin care universitățile au trecut la sistemul 3 + 2 + 3, iar apoi mobilitãţile europene au devenit o obișnuiţă și în spațiul românesc. Acum e bine să observăm ceva nou, dar deja puternic ancorat. Că este vorba de globalizare, de interes economic, de pragmatism, de câțiva ani se trece la o filozofie de studii în limba engleză.

 

S-a inceput, și nu mă refer doar la România acum, cu masterele în limba engleză, chiar dacă nu era limba oficială a țării respective. Acestea au atins în momentul de față o masă critică, fiind mult mai ușor să identifici programe de calitate în limba engleză. Partea bună este că și costul este decent, neintrând în logica unor taxe de şcolarizare pe stilul american.

 

Până acum vreo 10 ani, universitățile din Marea Britanie erau campioane, dar Brexitul a zguduit complet această ofertã. Nemaifãcând parte din UE, costul masterelor din Anglia a explodat, fiind tot mai puțin accesibil, în special tinerilor din Estul continetului european.

 

Tendința de internaționalizare, ca să îi zicem așa, nu s-a oprit aici. Tot mai multe universități au lansat treptat și programe de licență în limba engleză, din nou la prețuri foarte convenabile. Da, în prezent, poți să studiezi ingineria în Olanda fără să vorbeşti nici o boabă de olandeză. Poți să finalizezi studii de economie în Germania doar în limba engleză.

 

Desigur, universitățile din România se adaptează și ele, iar timpul când un student grec avea nevoie de un an pregătitor pentru a studia Medicina la Cluj a trecut.

 

Există tendiţa clarã de a avea o uniformizare a învățământului universitar european, iar limba engleză devine pivotul abordării. Este corect ? Este bine ? Interesant este că unele țări chiar doresc o accelerare a acestei tendințe, pentru a ajuta absolvenții să își găsească mai ușor un loc de muncă. Îmi amintesc dezbaterea din Olanda, de acum vreo 25 de ani, când se discuta despre trecerea în integralitate a studiilor superioare în limba engleză. Doar argumentul de protejare a limbii olandeze a făcut ca această iniţiativã să nu prindă contur.

 

Tinerii sunt pragmatici, identificã oportunități și își urmează calea. E bine că trăim şi noi, românii, într-o lume liberă în care există posibilități, iar o abordare realistă este ceea ce ne trebuie. 

 

Dan LUCA / Bruxelles