Revin astăzi cu un nou editorial în Făclia de Cluj.
----
Apare câte un top internaţional și
societatea românească se răscolește. Cele cu locul României în UE nu mai fac
deliciul mass media și atunci am găsit nișa educațională ca element de discuţie.
Nu zic că este ceva greșit, dar e repetitivă converaţia,
cu același fel de personaje şi mesaje, care nu ajută în nici un fel la ameliorarea
situației. Toată lumea e expertă, dar să fiu sincer încerc să disting forma de fond.
Nu am văzut nici o analiză axată pe cei 4 piloni de activitate academică, și mă
refer aici la educație, cercetare, training și consultanță. Nu am găsit nimic
despre cum se structurează un buget universitar, care este de exemplu procentul
de fonduri europene pe un exercițiu financiar.
Dar ce lipsește cu desăvârșire este opinia beneficiarului, al studentului. Fără
a avea pretenții de expertiză, autorul acestui articol încearcă să dea anumite
exemple provenite din experienţa de
conferențiar în 10 universități europene, acumulată în ultimii 15 ani de
activitate.
ULB și VUB, cele două prestigioase universități ale
Bruxelles-ul, au că prioritate o programã internațională, accesibilă tuturor.
Mă refer atât la limba predării, engleza, dar și la grupul de studenți.
Ai un curs la 20 de masteranzi și 15 dintre aceștia nu sunt din Belgia,
provenind din alte 10 țări.
La KU Leuven, chiar dacă e un master în limba olandeză, multe cursuri sunt în
limba engleză. Iar toți studenții scriu și prezintă atât în olandeză, cât și în
engleză. E o deschidere la nou și global.
La Berlin, la School of Economics and Law, accentul se pune pe
cercetarea aplicată. Orice tezã de dizertație poate să fie implementată direct
și asta spune multe despre concept.
La IHECS, în Bruxelles, abordarea e fantastică. Nu poți să pretinzi că ești un
expert mass media fără o practică de luni de zile într-un trust de media,
în care filmezi și editezi precum un profesionist.
Fondurile europene, în special programele Horizon sau Erasmus, sunt fibra
cercetării în majoritatea instituțiilor de învățământ europene. Universitățile
au departamante speciale, cu oameni care cunosc managementul de proiecte. Facultãţile puternice au chiar un birou de reprezentare
în Bruxelles-ul european, iar misiunea este foarte clară, de a aduce milioane de euro
spre casă. Prezența în capitala Europei ajută la formarea consorţiilor
europene, dar și la comunicarea externă atât de necesară sectorului.
Marketingul și dezvoltarea structurată a universităților este o adevărată
știință, iar rezultatele necesită timp. România, ca membru UE, are un avantaj
competitiv fantastic, dar trebuie o strategie realistă, nu cuvinte pompose, cu
iz electoral. Iar înainte de a discuta despre rankingul Shanghai, ediția
2024, să avem răspunsuri la întrebări de genul câte universități româneşti
sunt implicate în programme de training sau consultanță ? Şi câte au
reprezentanţã în
capitala Europei ?
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu