Dan LUCA – editorial în Făclia: “Decidem și noi viitorul Europei”

Despre cum se vede viitorul UE din România în editorialul semnat astăzi în Făclia de Cluj.

 

Discuțiile despre viitorul Europei prind din nou contur. Fie că e vorba de discursul recent al președintelui Comisiei Europene sau de anumite studii care invadează sfera publică europeană. Trecem însă prea rapid peste acest subiect, fără să îi înțelegem însă esența.

După cel de-al doilea Război Mondial, țările europene din Vestul continentului au lansat un proiect ambițios, materializat printr-o cooperare avansată. Iar acest proiect a evoluat. Cel mai vizibil aspect este numărul de țări implicate, ajuns în prezent la 27. Al doilea element este reprezentat de prerogative. Adică mai pe înțelesul omului de rând, cine decide, în sensul de nivelul național sau european. S-a convenit treptat ca tot mai multe decizii să fie luate la nivel de Bruxelles, unele cu majoritate de voturi (de exemplu alegerea președintelui Comisiei Europene) sau altele în unanimitate (acceptarea noilor țări în spațiul Schengen fiind cel mai notoriu subiect pentru români).

De ce explic totul acum? Fiindcă e legat de proiectul viitorului UE. Totul este dinamic, adică noi state sunt în proces de aderare la UE, dar și unele domenii migrează către decizia comunitară. Dacă ne referim la apărarea comună europeană vă puteți imagina necesitatea acestei coordonări structurate.

Nu este peste tot în lume la fel. Este de notorietate, de exemplu, că Statele Unite ale Americii nu negociază cu țările din zona pentru a avea mai mult de 50 de state. La nivel de Asia avem ASEAN care grupează 10 țări, dar este departe gradul acestora de integrare comparativ cu cel din Uniunea Europeană. La nivelul Americii de Sud avem MERCOSUR, dar din nou vorbim de o cooperare mai mult decât o integrare. Îmi amintesc cu mare plăcere cum acum vreo 25 de ani, la masterul în studii europene de la Bruxelles, aveam o colegă din Paraguay. Era de fapt pentru ea o școala de a învața cum funcționează o structurã suprastatală și dinamică, posibilă inspirație şi pentru sud-americani.

Geografia ajută enorm proiectele integratoare între state. Dezvoltarea structurilor regionale rămâne un subiect enorm, dar nu se poate face totul pripit.

Pentru Europa urmează un an interesant dacă ne referim la viitorul UE. Alegerile europene dinamizează subiectul, vorbim acum deschis despre o uniune de 30 sau chiar 35 de state. Ne place să discutăm despre UE ca putere mondială, dezvoltăm ideea unei autonomii strategice europene. Nici nu vă puteți da seama ce bine este că România este parte a acestei discuții, negocind totul din interiorul sistemului. 

 

Dan LUCA / Bruxelles