GÂNDUL meu despre apărarea europeană în interviul de astăzi...
---
Ce înseamnă ultimele discuții despre APĂRARE la
nivelul UE.
Expert în politici europene: „România trebuie să fie
rapidă și implicată”
Dan Luca, expert în politici europene și comunicare
strategică, stabilit în Bruxelles din 1997, a analizat, într-un interviu pentru
Gândul, ultimele discuții de la nivelul blocului comunitar privind apărarea,
evoluția parteneriatelor și a bugetelor alocate, dar și oportunitatea pe care o
reprezintă acestea pentru România.
Liderii europeni au ajuns la un acord pentru îmbunătățirea
capacităților defensive până în 2030, în contextul amenințării
permanente din partea Rusiei, declara în urmă cu o săptămână Donald Tusk,
premierul Poloniei, stat care a preluat, a doua oară, președinția rotativă a
Consiliului Uniunii Europene, la 1 ianuarie 2025, pentru o perioadă de șase
luni.
Subiectul este pe agenda europeană, implicit a
României, iar temele de actualitate din domeniul securității naționale, stadiul
și perspectivele conflictului din Ucraina în urma agresiunii ilegale și
nejustificate a Federației Ruse, implicații pentru România și poziționarea
României în contextul procesului de negociere privind încheierea conflictului
dintre Federația Rusă și Ucraina sunt pe ordinea de zi a Consiliului
Suprem de Apărare a Țării convocat vineri, de la ora 12:00.
Cum este stabilit bugetul de apărare
Expertul în politici europene și comunicare strategică
Dan Luca, activ în ecosistemul de la Bruxelles de peste 27 de ani, a pus în
context discuțiile pe tema bugetelor de apărare, cu accent pe elementele de
noutate la nivel european.
„Pentru a aborda subiectul dinamicii bugetului
apărării comune europene, este important să clarificăm câteva concepte. Bugetul
UE este finanțat în principal din contribuțiile
statelor membre. Contribuțiile variază în funcție de mărimea economiei
fiecărui stat. De exemplu, în 2023, Germania a contribuit cu peste 29 de
miliarde de euro la bugetul UE. Având în vedere că PIB-ul Germaniei în acel an
a fost de aproximativ 4.500 de miliarde de euro, contribuția sa reprezintă
aproximativ 0,64% din PIB-ul național”, potrivit lui Dan Luca.
Referitor la apărarea europeană, expertul amintește că
Europa preferă cooperarea militară în cadrul NATO și a inițiativelor UE, fără a
renunța la suveranitatea națională asupra forțelor armate. În ceea ce privește
bugetul NATO, acesta este finanțat direct de statele membre. În 2014, membrii
NATO au convenit să aloce cel puțin 2% din PIB-ul lor pentru apărare până în
2025. Recent, a precizat expertul, au existat discuții pentru creșterea
acestei ținte la 3% din PIB, ca răspuns la provocările de securitate tot mai
mari.
„În ultimii 10 ani, au fost evenimente politice
marcante, care au schimbat abordarea UE. Doctrina autonomiei strategice
deschise a UE a apărut ca răspuns la mai mulți factori economici, geopolitici
și de securitate, care au evidențiat vulnerabilitățile Europei în fața crizelor
globale. Aceasta reprezintă un echilibru între nevoia de a reduce dependențele
critice și menținerea unui sistem economic deschis, bazat pe comerț și
cooperare internațională.
Invazia Rusiei în Ucraina și schimbările din politica
externă a SUA au accelerat discuțiile privind crearea unei capabilități de
apărare europene independente. UE a fost forțată să reevalueze securitatea
colectivă, într-un context în care dependența excesivă de NATO și de SUA devine
tot mai riscantă”, a explicat Dan Luca.
Potrivit expertului, apărarea europeană independentă
nu trebuie însă să cuprindă doar țările din UE, ci se extinde la cele care
aderă la cauză.
„Desigur, parteneriate puternice cu Marea Britanie,
Norvegia și chiar Canada par evidente în actualul context geopolitic. Un model
flexibil, similar cu cel al spaţiului Schengen, ar permite acestor state să
coopereze fără a fi obligate să adere la UE, ceea ce ar elimina obstacolele
politice ale unei integrări forțate. Discuția cu țările în curs de aderare la
UE este, desigur, o componentă a apărării europene proprii, mai ales că unele
dintre acestea sunt deja membre NATO”, detaliază expertul în politici europene
și comunicare strategică.
„O dinamică enormă în direcția finanțării unei apărări
europene”
Dan Luca argumentează că autonomia strategică a UE în
materie de apărare se bazează pe trei dimensiuni esențiale: producția de
armament, trupele și capacitățile operaționale și coordonarea deciziilor și
structurilor militare.
„Construirea unei apărări europene eficiente necesită
o mobilizare semnificativă de resurse financiare, logistice și umane. Dacă luăm
în considerare cifrele recente vehiculate, doar din ultimele luni, observăm o
dinamică enormă în direcția finanţării unei apărări europene”, a detaliat
expertul.
Potrivit acestuia, Uniunea Europeană a inițiat un plan
ambițios pentru consolidarea apărării europene, propunând un program de
împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro destinat statelor membre.
Această inițiativă, susținută de președinta Comisiei Europene, Ursula von der
Leyen, are ca scop principal finanțarea achizițiilor comune de echipamente
militare produse în Europa, precum sisteme de apărare aeriană, drone și alte
capacități strategice.
„Planul face parte dintr-un efort mai amplu al UE de a
mobiliza până la 800 de miliarde de euro pentru întărirea capacităților de
apărare până în 2030. Aceste măsuri vizează reducerea dependenței Europei de
furnizorii externi și întărirea industriei europene de apărare”, explică Dan
Luca.
Conform datelor oficiale citate, Germania a adoptat un
plan ambițios de investiții, alocând 500 de miliarde de euro pentru
modernizarea infrastructurii și întărirea capacităților de apărare.
„Această decizie marchează o schimbare semnificativă
față de politica tradițională de austeritate, permițând o creștere substanțială
a cheltuielilor în domenii esențiale. Norvegia analizează posibilitatea de a
utiliza Fondul Suveran de Investiții, evaluat la 1,7 trilioane de euro, pentru
a intensifica sprijinul acordat Ucrainei. Până în prezent, Norvegia a
contribuit cu 3,35 miliarde de euro în ajutor pentru Ucraina, o sumă
considerată modestă în comparație cu contribuțiile altor țări nordice precum
Suedia și Danemarca”, a detaliat expertul.
Ce înseamnă pentru România?
România, ca membru UE și NATO, are o poziție
strategică cheie în construcția apărării europene. Situația geopolitică actuală
– cu un conflict major la graniță și o Rusia imprevizibilă – impune decizii
rapide și clare, nu jumătăți de măsură, consideră expertul în politici europene
și comunicare strategică.
„România trebuie să fie rapidă și implicată. Trebuie
acționat fără ezitări, nu ne permitem să fim pasivi sau să așteptăm decizii de
la alții. Este o negociere dură, desigur, dar să ne asigurăm că fondurile
europene de apărare ajung și în România, nu doar în Vestul Europei. E timpul
parteneriatelor bilaterale strategice, să colaborăm activ cu Franța, Germania
și Polonia pentru a avea un rol puternic în arhitectura de apărare europeană.
Dacă România tratează acest subiect la fel ca pe
fondurile europene, cu absorbție lentă și proiecte întârziate, vom pierde o
oportunitate strategică unică. Acum e momentul să fim prezenți la masa
deciziilor. Avem un adevăr dur, România este dependentă de NATO și SUA pentru
protecție reală, iar apărarea europeană este încă un proiect teoretic, nu o
soluție imediată”, a conchis Dan Luca.
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu