Diana FILIP – „Ce putem să învăţăm de la colegii din Vest?”

La 5 ani de existenţă, blogul “Casei Europei” grupează peste 1.000 de mesaje postate. Pentru a marca această dublă aniversare şi pentru a da mai multă informaţie celor peste 60.000 de cititori, doresc să dau vizibilitate unor idei formulate de experţii în domeniul afacerilor europene din Bruxelles. Concret, am invitat o serie de prieteni în a scrie scurte articole pe tema “UE. România. Evoluţie”. Menţionez că materialele se publică sub semnătura autorilor.


---

Mai mult de cinci şi jumătate de milioane de tineri în Europa sunt şomeri şi aproape un sfert sunt la riscul de a cădea în sărăcie. Somajul face ravagii în Spania şi Grecia unde unul din doi tineri nu are loc de muncă. România stă un pic mai bine în această privinţă, cu un şomaj de circa 25% raportat în primul trimestru în rândul tinerilor sub 25 de ani. În Romania 1 tanăr absolvent din 4 nu îşi găseşte un loc de muncă după absolvire. Pe când în Germania, Austria, stau chiar mai bine la acest capitol, cu un şomaj pe acestă categorie de vârstă, de sub 9%. În mod evident criza economică joacă un rol important în dezvoltarea aceastei situaţii, dar de asemenea, nu facem tot ce putem pentru a ajuta aceşti tineri să intre pe piaţa muncii. Unul din cele mai mici eforturi pe care le putem face este de a pregăti aceşti tineri cu competenţele necesare când sunt în şcoli şi a nu aştepta până aceştia devin şomeri pentru a ne gândi la ei.

Un recent sondaj ai liderilor de afaceri din întreaga Europă a constatat că peste 70% dintre respondenţi sunt de părere că sistemului educaţional al ţării lor nu pregăteşte tinerii corespunzător pentru a intra pe piaţa forţei de muncă. Printre competenţele cele mai des citate ca lipsind sunt cele care nu pot fi învăţate sau predate dintr-o carte, cum ar fi spiritul de iniţiativă, creativitatea, antreprenoriatul şi munca în echipă.

Aceste competenţe transversale ajută oamenii să transforme cunoştinţele lor de matematică, ştiinţă, limbi şi istorie în rezultate valoroase. Cu toate acestea, metodele de predare tradiţionale şi curriculum de curs adesea nu sunt concepute pentru a sprijini dezvoltarea acestor competenţe transversale.

Ca rezultat, tinerii nu înţeleg întotdeauna relevanţa a ceea ce invaţă; îşi pierd interesul şi motivaţia. Respectatul filosof şi reformator educaţional John Dewey numeşte acest proces de învăţare "learning-by-doing". El crede că adevărata cunoaştere vine din practică, în care studenţii sunt obligaţi să pună în apliare ceea ce învaţă.

În timp ce beneficiile acestui mod de educaţie este evident şi este susţinut de profesori, sistemele educaţionale adesea s-au luptat pentru a găsi modalităţi practice pentru a implementa această abordare în sala de clasă. Dacă noi, ca societate, nu suntem capabili să integrăm aceste metode în invăţămâtul de zi, generaţiile viitoare nu vor avea competenţele necesare să concureze într-o economie globală. Noţiunile de educaţie antreprenorială sunt esenţiale.

Guvernele şi comunităţile de afaceri care au co-investit în educatie, în spiritul antreprenorial şi au sprijinit puternic legatura dintre şcoală si lumea de afaceri au atins cele mai bune rezultate în lupta împotriva şomajului tinerilor. Putem cita ţările nordice care au fost primele care au reformat sistemul educaţional pentru a include antreprenoriatul în şcoli sau Germania, Austria şi Olanda care spinjină puternic legătura dintre şcoală şi lumea de afaceri. Aceste ţări au cele mai mici rate de şomaj din Europa.

Pentru a reuşi avem nevoie să schimbăm mentalitatea. Elevii trebuie să devină mai proactivi despre viitorul lor, dar au nevoie de susţinere şi încurajare. Profesorii au nevoie de programe bune şi structuri şi susţinerea parteneriatul lor cu lumea afacerilor. Întreprinderile trebuie să înţeleagă mai clar rolul pe care îl pot juca în educarea tinerilor. Politicienii trebuie să recunoască impactului pozitiv pe care aceste metode de învăţare îl pot avea asupra sistemului de învăţământ şi societate în general.

Diana Filip