Dan LUCA - articol în ziarul Argeşul – “Drumul Europei de la confederaţie la federaţie”

Un nou articol publicat azi, 24 iunie, de ziarul Argeşul, ilustrează câteva dintre opţiunile de reformă instituţională prin care Uniunea Europeană poate deveni mai funcţională.

Redau în continuare materialul pe care l-am semnat pe acest subiect:

…………….

Acum 14 ani, Joschka Fischer, pe atunci ministru de Externe al Germaniei, vorbea despre viitorul Europei la Universitatea Humboldt din Berlin, aducând în dezbare procesul de extindere, integrare şi federalizare a Europei, paşi istorici ai construcţiei europene. Printre opţiunile de reformă instituţională propuse atunci figurau dezvoltarea Consiliului European într-un guvern european, format din guvernele naţionale, sau pe structura existentă a Comisiei, ca punct de plecare, dar se sublinia că s-ar putea opta pentru alegerea directă a unui preşedinte cu ample puteri executive.

Interesant cum acum, în an de cumpănă pentru Uniunea Europeană, de reformă instituţională, preşedintele Comisiei Europene, în discursul susţinut la aceeaşi universitate din capitala Germaniei, reia ideea, sugerând comasarea funcţiei de preşedinte al Comisiei Europene cu cea de preşedinte al Consiliului European.

Barroso a numit în faţa audienţei trei lacune în modul de funcţionare a UE. În primul rând el a sesizat un decalaj de guvernare, pentru că statele membre, pe cont propriu, nu pot oferi ceea ce au nevoie cetăţenii, în timp ce instituţiilor europene încă le lipseşte o parte a “echipamentului” pentru a face acest lucru. El a menţionat apoi un decalaj de legitimitate, pentru că din partea cetăţenilor mecanismul legislativ este perceput a decide la un nivel prea îndepărtat de ei. În al treilea rând, el a spus că a fost un decalaj în privinţa aşteptărilor, pentru că oamenii doresc mai mult decât sistemul politic poate oferi.

Frumoasă şi comparaţia evoluţiei Europei cu evoluţia internetului. El a numit prima fază a proiectului european “Europa 1.0″ – conceput după Al Doilea Război Mondial, proiectul european a fost axat pe salvgardarea păcii şi prosperităţii în partea liberă a Europei, prin integrarea economică şi pe baza reconcilierii franco-germane. Reproiectată după căderea Cortinei de Fier şi Zidul Berlinului – “Europa 2.0″ s-a concentrat pe extinderea beneficiilor pieţelor deschise şi a societăţii deschise. Cu consecinţele pe care le simţim, criza financiară şi economică şi apariţia lumii multipolare a globalizării, a treia etapă va presupune reactualizarea spre ceea ce am putea numi “Europa 3.0″.

Să nu uităm că, încă din 2012, preşedintele Comisiei Europene, aflat la al doilea mandat, susţinea cu tărie că Uniunea Europeană trebuie să devină o federaţie a statelor naţiune, în opinia acestuia fiind necesară o cooperare autentică între parlamentele naţionale şi Parlamentul European, fiind imposibilă rezolvarea problemele europene doar cu soluţii naţionale.

Dan LUCA / Bruxelles