Crizã politicã când pleci de “acasă” la Bruxelles?

Desemnarea premierului polonez Donald Tusk la președinția Consiliului European și viitoarea sa plecare la Bruxelles va bulversa scena politică din Polonia, unde el este un actor important, comenta AFP. Politologul Stanislaw Mocek susţine că "în prezent nu există un succesor vizibil", nici pentru președinția partidului, nici pentru conducerea guvernului polonez.

“Donald Tusk mai are încă trei luni la dispoziție pentru a completa noul puzzle politic, înainte de a-și prelua funcția de președinte al Consiliului European la 1 decembrie, pentru că, potrivit purtătoarei de cuvânt a guvernului, Malgorzata Kidawa-Blonska, premierul își va păstra funcțiile actuale până la sfârșitul lunii noiembrie”.

Evenimentul are însă un precedent: acum 10 ani alegerea lui Barroso a aruncat scena politică portugheză în aer, fiind considerat o pierdere pentru parcursul Portugaliei. Ca prim-ministru al Portugaliei, timp de doi ani, Barroso a aplicat politici de restricţii bugetare şi s-a remarcat datorită susţinerii conflictului din Irak, împotriva opiniei publice portugheze. Deşi nu a fost prima opţiune la ocuparea funcţiei de preşedinte al Comisiei Europene, Barroso hotărăşte, totuşi, să accepte invitaţia şi-şi prezintă demisia în iunie 2004.

Însă, investirea sa în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene are loc chiar după eşecul coaliţiei guvernamentale portugheze la alegerile europene şi în momentul în care începeau a se profila primele semne de revigorare în Portugalia. În aprilie 2002, când Barroso a ajuns la putere, ca urmare a victoriei formaţiunii sale, Partidul Social Democrat (PSD, însã de centru-dreapta în Portugalia), împotriva Partidului Socialist, deficitul public al Portugaliei a ajuns la 4,4 la sută. Barroso a denunţat "moştenirea socialistă" şi a impus măsuri de austeritate care au determinat reducerea deficitului public la 2,8% în 2003, după o recesiune economică de un an şi o creştere a şomajului.

Dan LUCA / Bruxelles